Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Covid Franţa: Situaţia sanitară din Paris şi din regiunea capitalei, tot mai tensionată şi îngrijorătoare

veran.jpg

Ministrul francez al Sànàtàtii, Olivier Véran, la o conferintà de presà, 4 martie 2021.
Ministrul francez al Sànàtàtii, Olivier Véran, la o conferintà de presà, 4 martie 2021.
Image source: 
Alain Jocard/Pool via Reuters

Situaţia sanitară din regiunea capitalei franceze este «tensionată şi îngrijorătoare». O spune guvernul de la Paris. Pentru moment însă, doar două departamente franceze sunt supuse unor măsuri foarte stricte – carantină în week-end şi restricţii de circulaţie nocturne în restul săptămânii. Unul se află în nordul Franţei, cealălalt în sud, pe malul Mediteranei. Autorităţile sunt însă tot mai speriate de situaţia epidemiologică de la Paris şi din regiunea capitalei.

La Paris şi în regiunea capitalei, tensiunea sanitară este maximă. Inainte de a impune însă o eventuală nouă carantină – a treia într-un an de zile, de când a început epidemia de Covid – autorităţile îşi mai dau răgaz câteva zile. «Trebuie să optimizăm oferta de îngrijiri. Vom merge peste tot după paturile de spital. Toate opţiunile sunt pe masă – inclusiv noi restricţii – dar mai trebuie să vedem în următoarele zile cum evoluează rata de incidenţă şi mai ales ritmul de intrări la reanimare» spune o sursă din ministerul sănătăţii citată de Le Parisien. Joi seara erau în serviciile de terapie intesivă aproape 1.100 de pacienţi, cu alte cuvinte nu departe de «vârful» valului doi din toamnă. Ca să dea o imagine concretă a situaţiei de pe teren, Olivier Véran, ministrul francez al sănătăţii, spune că în regiunea pariziană «la fiecare 12 minute, un nou pacient este admis în reanimare».

Nu e deci de mirare ca în aceste zile să se realizeze probabil zeci dacă nu chiar sute de transferuri de pacienţi bolnavi de Covid din regiunea Parisului spre alte zone mai puţin tensionate medical. De asemenea se va grăbi procesul de deprogramare, de amânare a unor intervenţii chirurgicale ne-urgente, evident pentru a elibera noi paturi în serviciile de reanimare. In cauză, pentru a explica situaţia îngrijorătoare din jurul Parisului, medicii arată cu degetul spre mutantul britanic. Acesta ar reprezenta circa 70% din cazuri la Paris şi împrejur şi ar fi la origine amai multor forme grave, mai precizează specialiştii.

Rata de incidentà, pe regiuni, în Franta (Sursa: Twitter/CovidTracker/@GuillaumeRozier)

Un exemplu de urmat pentru a limita propagarea coronavirusului ar fi cel de la Nisa, oraş de la Mediterană aflat într-unul din cele două departamente franceze unde, pe lângă restricţiile de circulaţie între 6 seara şi 6 dimineaţa, locuitorii sunt de o lună «închişi în case», supuşi unei carantine totale în timpul week-endului. Cele două măsuri cumulate au permis reducerea ratei incidenţei cu 20%. Reamintim că rata incidenţei este numărul de teste pozitive pentru 100.000 de locuitori.

In fapt, dacă la Paris, în regiunea capitalei şi în cele două departamente amintite mai înainte, situaţia este complicată, în restul Hexagonului epidemia nu progresează rapid. Mai exact, se notează chiar o stabilitate a curbei de îmbolnăviri dar pe un platou sus. Exemplul cel mai bun pentru a ilustra eterogenitatea situaţiei este cazul departamentului Pyrénées-Atlantiques unde rata incidenţei este de 44 în timp ce în Alpes-Maritimes ea este de 472, adică de zece ori mai ridicată. Această analiză pe regiuni şi departamente a dus la decretarea carantinei în week-end în Pas-de-Calais şi Alpes-Maritimes. «Este strategia cea mai pertinenţă» s-a autofelicitat Olivier Véran. Problema este că apare în cazul de faţă o «nedreptate» vizavi de cele două departamente «izolate» în timp ce în regiunea capitalei nu s-a impus încă nicio restricţie nouă. Tinând cont de greutatea economică pe care o are Parisul şi regiunea sa, a impune aici o carantină ar echivala – economic vorbind – cu o carantină naţională. Lucru care explică şi faptul că executivul trage de timp la maximum înainte de a lua o decizie cu consecinţe atât de mari. Poate că o agravare a epidemiei în următoarele zile îi va împinge însă pe guvernanţi să adopte o atitudine mai severă şi vizavi de parizieni….

 
Ministrul francez al Sànàtàtii, Olivier Véran, la o conferintà de presà, 4 martie 2021.