Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alianţa Atlantică: reuniune la Bruxelles cu prezenţa lui Antony Blinken

capture_decran_2021-03-23_a_16.11.55.png

Antony Blinken
Antony Blinken
Image source: 
REUTERS - CARLOS BARRIA

Noul şef al diplomaţiei americane, Antony Blinken, efectuează prima sa deplasare în Europa de la numirea sa în funcţie. El participă, marţi 23 şi miercuri 24 martie, la o reuniune a Alianţei Atlantice, la nivel de miniştri de externe. Unii comentatori văd în această reuniune de la Bruxelles o ocazie pentru reapropierea dintre europeni şi Statele Unite, după tumultoasa perioadă Trump. Pe agenda discuţiilor de la Bruxelles figurează numeroase dosare dintre care unele extrem de complicate, cum ar fi Afganistanul.

Noul preşedinte american Joe Biden a declarat în mai multe rînduri că doreşte să construiască o nouă relaţie de încredere cu aliaţii europeni ai Americii. Acum a sosit într-un fel ora faptelor concrete. Antony Blinken, apreciat în Franţa şi în lumea francofonă pentru că vorbeşte perfect franceza, se află mai mult ca sigur în Europa cu anumite mesaje. Pînă cînd agenţiile de presă îi vor difuza declaraţiile, diverşi experţi creionează deja viziunea noii administraţii democrate de la Washington în legătură cu viitoarele misiuni ale Alianţei Atlantice.

Universitarul francez Guy Vinet, care a acordat un interviu RFI-ului, consideră că în ciuda schimbării de atitudine faţă de Europa, atenţia Americii va fi în continuare concentrată pe Asia. Avem, din acest punct de vedere, o perfectă continuitate între politica republicanului Donald Trump şi cea a democratului Joe Biden. Donald Trump a declanşat de fapt un veritabil război rece cu China, miza fiind dominaţia tehnologică a lumii. Joe Biden va continua acest război.

Poate că Joe Biden va fi mai puţin impetuos cu europenii la nivelul metodei. Pentru Donald Trump lucrurile erau simple, cine nu se declara imediat şi fără rezerve de partea Americii se plasa automat în tabăra inamicilor ei. Acest lucru i-a iritat mereu pe europeni întrucît nu li se lăsa nici o marjă de autonomie diplomatică. Donald Trump a încercat chiar să utilizeze cadrul Alianţei Atlantice ca un intrument de presiune economică. La un moment dat a anunţat suprimarea unor efective militare în Germania numai pentru că i se păreau excesive exporturile germane în Statele Unite. În acelaşi timp, Donald Trump promitea trimiterea de noi efective militare în Polonia şi în ţările baltice întrucît politica lor bugetară şi economică îi convenea.

Citez din ceea ce declară expertul Guy Vinet la RFI: „Europenilor le-a fost destul de greu să-şi clarifice atitudinea în raport cu precedenta administraţie. Partea bună a lucrurilor este că această manieră abruptă a lui Trump de a se impune i-a făcut pe europeni să înţeleagă un lucru important: ei şi-au spus de fapt este bine cînd putem conta pe Statele Unite, dar şi mai bine cînd putem conta pe noi înşine.

Ce se va întîmpla acum, cu Joe Biden la Casa Albă şi cu pro-europeanul (cel puţin la nivel cultural) Antony Blinken în fruntea diplomaţiei americane?

La nivel de declaraţii limbajul s-a modificat. America agreează din nou ideea de multilateralism. America lucrează din nou cu organizaţiile internaţionale. Vocea europenilor va fi mai ascultată, probabil, la Casa Albă, cu atît mai mult cu cît Joe Biden este în relaţii de mare răceală nu doar cu China lui Xi Jinping ci şi cu Rusia lui Vladimir Putin.

În acelaşi timp, spune expertul francezi Guy Vinet, şi o spun şi alţii, nu trebuie să ne aşteptăm la o schimbare radicală a politicii americane faţă de Europa. Şi probabil că Joe Biden le va cere europenilor ceea ce le cerea şi Donald Trump, şi anume să investească mai mult în apărare, doar că aceste exigenţe vor fi formulate mai politicos, şi cu voci mai amabile cum ar fi cea a lui Antony Blinken.

La Bruxelles se va mai discuta despre Rusia, despre Turcia şi despre Afganistan, trei ţări cu care occidentalii au, într-un fel sau altul, multe probleme. Alianţa Atlantică este prezentă în Afganistan de 20 de ani, iar într-o primă fază 130 000 de soldaţi străini provenind din 36 de ţări s-au aflat pe pămînt afgan. Acum mai sunt 9600, dintre care 2500 americani.

Marea întrebare este dacă angajamentul luat de Donald Trump, de a-i retrage pe toţi soldaţii americani pînă pe data de întîi mai anul acesta va putea fi ţinut. Trump miza pe o bună derulare a negocierilor dintre guvernul de la Kabul şi talibani. Talibanii însă mizează pe retragerea americană pentru a lua puterea. Afganistanul este o dilemă şi pentru America, şi pentru occidentali în general, şi pentru Alianţa Atlantică. Dacă într-o bună zi talibanii vor intra victorioşi la Kabul, ei vor putea spune: am învins cea mai puternică alianţă militară din lume.