Sunt francezii mai docili faţă de măsurile sanitare impuse în Europa? – interviu France 24

Manifestaţii, uneori violente, contra măsurilor sanitare – văzute ca o îngrădire a libertăţilor fundamentale – au avut loc week-endul trecut în Germania, Austria, Elveţia, şamd. Analiştii sunt de părere că aceste mişcări contestare vor lua amploare în contextul în care criza Covid pare să se prelungească la nesfârşit.

In Franţa, ţară în care a fost instaurată de curând a treia carantină de când a început epidemia, în mod paradoxal manifestaţiile «nu au prins». Asta cu toate că francezii sunt cunoscuţi pentru felul în care se mobilizează masiv pentru alte cauze – contra reformei pensiilor, contra unor proiecte de lege considerate liberticide, etc.

Colegii de la canalul de televiziune France 24 au stat de vorbă cu un specialist pentru a înţelege cui i se datorează, cum se explică această docilitate – poate doar aparentă – a francezilor. Astfel, Antoine Bristielle, profesor de ştiinţe sociale, notează pentru început că «actualele mişcări din Europa sunt foarte heteroclite, reunesc atât manifestanţi de extremă dreaptă cât şi de extremă stângă dar şi adepţi ai teoriei complotului. Ori, aceşti manifestanţi nu corespund profilurilor obişnuite pe care le regăsim în mişcările sociale din Franţa. Ele sunt animate de o respingere a sistemului actual şi nu de un ideal comun.»

Paradoxul este însă că în vreme ce manifestaţiile contra proiectului de lege zis «al securităţii globale» a reunit zeci de mii de oameni mai multe sâmbete la rând, contra măsurilor sanitare nu iese nimeni în stradă. Antoine Bristielle atrage atenţia că «trebuie făcuta diferenţa între două aspecte: neîncrederea în instituţii şi opoziţia vizibilă, prin manifestaţii. Sondajele arată că francezii, contrar a ceea ce se întâmplă în situaţii de criză, sunt foarte neîncrezători în instituţiile statului de când a început epidemia de Covid. Francezii sunt, la acest capitol, în spatele Bulgariei, Spaniei şi Italiei» notează profesorul citat de France 24. Această neîncredere, chiar dacă este puternică, nu este structurată, lucru care face că toate apelurile la nesupunere civică lansate pe reţelele de socializare, se termină cu simple acţiuni individuale. Cert, pot apărea, rareori însă şi de manieră spontană, şi manifestaţii masive precum duminică la Marsilia unde au ieşit în stradă, la un carnaval neautorizat, circa 6.500 de oameni fără măşti sau măsuri de protecţie elementare.

In fine, «aceste proteste contra măsurilor sanitare nu au ecou în clasa politică. E adevărat că partidele din opoziţie critică felul în care guvernul gestionează criza dar niciunul dintre ele nu cheamă la nesupunere civică. Extrema dreaptă a lui Marine Le Pen nu face asta din cauza ambiţiilor prezidenţiale. In alte ţări însă, precum Germania,, situaţia este diferită cu grupurile radicale care evoluează în marginea sistemului dar au totuşi o anumită influenţă» mai spune Antoine Bristielle.

Specialistul conchide prin a nota că «acceptabilitatea diverselor măsuri sanitare a devenit busola mai multor state europene. Unii lideri, precum cei din Franţa, au comis astfel grave erori. In timp ce autorităţile franceze au demarat încet procesul de vaccinare pentru a nu-i supăra pe cei opuşi vaccinurilor, mai numeroşi acum un an, în realitate, majoritatea populaţiei dorea în acel moment să se vaccineze pentru a putea relua o viaţă normală. La începutul crizei, guvernul a impus măsuri restrictive. Azi, guvernanţii francezi se tem că acest tip de măsuri nu vor mai fi respectate, şi atunci nu le impun mizând doar pe responsabilitatea populaţiei. Episodul vestelor galbene a lăsat urme iar puterea vrea să facă totul pentru a păstra pacea socială» notează Antoine Bristielle interviul acordat confraţilor de la France 24.