Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Polemică: oraşul Strasbourg finanţează proiectul controversat de construire a celei mai mari moschei din Europa

capture_decran_2021-03-24_a_19.21.28.png

Moscheia de la Strasbourg ar urma să fie cea mai mare din Europa.
Moscheia de la Strasbourg ar urma să fie cea mai mare din Europa.
Sursa imaginii: 
Jean-François Badias, AP

În Franţa a izbucnit o vie polemică după ce oraşul Strasbourg a aprobat alocarea unei subvenţii de 2 500 000 de euro pentru construirea unei moschei care ar urma să fie cea mai mare din Europa. Ceea ce provoacă însă nelinişte este faptul că în spatele acestui proiect se află o organizaţie islamică şi politică foarte apropiată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Recent, preşedintele Erdogan a retras Turcia din Convenţia de la Istanbul, o iniţiativă europeană avînd ca scop crearea unui cadru juridic în fiecare ţară membră astfel încît să poată fi frînate şi eradicate violenţele comise împotriva fetelor şi a femeilor. Retragerea Turciei din această Convenţie este un rezultat al presiunilor exercitate de islamiştii radicali şi de Fraţii musulmani, precum şi de o asociaţie numită Millî Görüs. Tot această asociaţie se află şi în spatele proiectului faraonic de la Strasbourg, unde costul total al moscheii se va ridica la 32 de milioane de euro.

Executivul de la Paris a reacţionat, prin persoana ministrului de interne Gérald Darmanin, după ce noul primar ecologist Jeanne Barseghian şi-a pus semnătura pe respectiva deblocare de fonduri în vederea construirii moscheii. Asociaţia Millî Görüs duce de fapt o politică anti-republicană în Franţa, de exemplu a refuzat să semneze o cartă privind principiile Islamului francez, altfel spus un angajament în vederea respectării principiilor republicane, a egalităţii între bărbaţi şi femei, a valorilor democraţiei.

Ministrul de interne Gérald Darmanin a cerut prefecturii de la Strasbourg să sesizeze tribunalul administrativ în această afacere. Finanţarea de către stat a unui asociaţii care nu acceptă regulile republicane în materie de exercitare a unui cult religioas este totuşi un anacronism, dacă nu chiar o dovadă de periculoasă naivitate. În general, în Franţa, cultele nu pot obţine subvenţii publice, cu excepţia regiunii Alsacia-Moselle unde se perpetuează o excepţie din 1802.  Excepţia privilegia patru culte creştine precum şi cel mozaic, dar primăria de la Strasbourg a decis, din echitate, să-l exitindă şi la cel musulman.

Franţa tocmai se pregăteşte să adopte o lege împotriva separatismului, fiind vizat de fapt separatismul islamist. În acest context ministrul de interne Gérald Darmanin consideră ca fiind „gravă” politica echipei de la primăria oraşului Strasbourg, de fapt ea a luat o decizie care echivalează cu finanţarea separatismului.