Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Raport Amnesty: Pandemia de Covid-19 a fost instrumentalizată de diverşi lideri care au folosit pretextul sanitar pentru a-şi intensifica represiunea

irlande.jpg

26 mai 2018 la Dublin, în Irlande. Manifestanti serbeazà la castelul din Dublin rezultatul referendumului în favoarea anulàrii interdictiei de a avorta.
26 mai 2018 la Dublin, în Irlande. Manifestanti serbeazà la castelul din Dublin rezultatul referendumului în favoarea anulàrii interdictiei de a avorta.
Image source: 
Jeff J Mitchell / Getty Images

Amnesty Internaţional şi-a publicat raportul anual 2020/2021 privind situaţia drepturilor omului în lume. In preambul, raportul ONG-ului constată că pandemia de Covid-19 a fost instrumentalizată de diverşi lideri care au folosit pretextul sanitar pentru a-şi intensifica represiunea contra drepturilor umane. Printre cele 149 de state din lume care sunt analizate în acest nou raport, o serie de pagini sunt consacrate României şi Republicii Moldova.

La capitolul România putem citi pe post de introducere sau rezumat, următoarele «Măsurile adoptate de guvern în faţa pandemiei de Covid au fost preocupante pe planul drepturilor umane, fie că e vorba de menţinerea ordinii publice, fie de libertatea de reuniune paşnică sau de dreptul la educaţie. Romii continuă să facă obiectul unei discriminări sistemice, poliţia recurgând excesiv la forţă şi tratamente proaste contra unora dintre aceştia. In schimb, legea care interzicea predarea noţiunii de identitate de gen a fost declarată anticonstituţională. In fine, Curtea europeană a drepturilor omului a estimat că autorităţile române au expulzat ilegal doi pakistanezi».

In continuarea analizei sale privind situaţia din România, Amnesty International subliniază faptul că «Comisia europeană a continuat să facă presiuni asupra României pentru a reveni asupra mai multor reforme legislative care constituiau o ameninţare pentru statul de drept». In schimb, raportul ONG-ului constată că la sfârşitul anului, «propunerea de lege menită să întărească legislaţia anti-discriminare era mai departe discutată în Senat».

La capitolul «romi», Amnesty citează ultimul raport al Comisiei europene care sublinia că «romii sunt mai departe victime ale discrimnărilor, segregării – în particular în educaţie, locuinţe şi locuri de muncă – şi ţinta unor expulzări forţate. ONG-uri s-au arătat preocupate de faptul că populaţii rome au fost utilizate pe post de ţapi ispăşitori în timpul pandemiei. Aceleaşi asociaţii deplâng multiplicarea discursurilor rasiste şi de ură atât, în marile medii de informare cât şi pe reţelele de socializare. Discursuri susţinute de personalităţi publice sau influente».

Raportul lui Amnesty revine apoi asupra legii care interzicea cursurile privind identitatea de gen. In urma protestelor unor ONG-uri dar şi a lumii universitare care estimau că această interdicţie legitima discriminarea persoanelor LGBTI, textul a fost declarat anti-constituţional.

In fine, după ce evocă pe scurt interdicţia reuniunilor publice pe motiv de pandemie, restricţii între timp parţial ridicate, raportul Amnesty îşi încheie capitolul consacrat României cu cazul «Muhammad şi Muhammad contra România». E vorba de expulzarea ilegală, în 2012, a doi cetăţeni pakistanezi care se aflau cu acte în regulă pe teritoriul României.

Militanti defileazà la o conferintà privind drepturile umane, în 2014, organizatà de Amnesty USA, la Chicago.
Militanti defileazà la o conferintà privind drepturile umane, în 2014, organizatà de Amnesty USA, la Chicago.
Image source: 
Scott Langley/Amnesty

Republica Moldova nu iese nici ea cu o imagine bună după citirea raportului Amnesty. «Acţiunea guvernului în faţa pandemiei de Covid a provocat îngrijorare în privinţa respectării drepturilor umane, precum dreptul la sănătate sau dreptul de a circula liber. Nu s-a făcut nimic pentru a combate practica endemică a torturii» se poate citi printre altele în raportul ONG-ului.

O asociaţie care remarcă totuşi că «spre deosebire de anii precedenţi, Moldova nu a fost scena unor agitaţii politice, chiar dacă nemulţumirea populară a progresat. In urma instaurării stării de urgenţă, anumite drepturi au fost restrânse. Moldova a încălcat obligaţiile prevăzute de Convenţia europeană a drepturilor omului iar măsurile adoptate au avut repercusiuni negative şi asupra economiei şi nivelului de trai».

La capitolul «libertatea de expresie», chiar dacă peisajul mediatic rămâne pluaralist, el depinde foarte mult de sponsorii privaţi, în general marcaţi politic. Astfel, acţiunile în defăimare intentate sunt un instrument de presiune asupra mediilor independente.

Raportul Amnesty mai aminteşte de procesele inechitabile din Moldova. In februarie, procurorul general a recunoscut că predecesorul său lansase o procedură pe motive politice. Noul procuror a anunţat astfel reexaminarea a 38 de afaceri penale fără să precizeze însă care au fost criteriile pe baza cărora au fost selecţionate aceste 38 de dosare şi nu altele.

 
Raport Amnesty: Pandemia de Covid-19 a fost instrumentalizată de diverşi lideri care au folosit pretextul sanitar pentru a-şi intensifica represiunea