Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa deschide importante arhive privind genocidul din Rwanda

primarita_parisului_anne_hidalgo_aduce_un_omagiu_celor_ucisi_in_genocidul_produs_in_urma_cu_27_de_ani_in_rwanda_paris_7_aprilie_2021.jpg

Primarita Parisului, Anne Hidalgo aduce un omagiu celor ucisi în genocidul produs în urma cu 27 de ani în Rwanda, Paris, 7 aprilie 2021.
Primarita Parisului, Anne Hidalgo aduce un omagiu celor ucisi în genocidul produs în urma cu 27 de ani în Rwanda, Paris, 7 aprilie 2021.
Image source: 
Primaria Parisului

Au trecut 27 de ani de la genocidiul produs împotriva etniei tutsi din Rwanda iar Franţa a decis să deschidă arhivele naţionale ce privesc această perioadă pentru a putea fi consultate. O măsură salutată de preşedintele rwandez, Paul Kagame. Între timp, un raport asupra implicării Franţei în acest genocid arată că Parisul are “o grea responsabilitate’ în această tragedie.

Preşedintele rwandez estimează că raportul privind rolul Franţei în genocidul comis împotriva etniei tutsi, produs în 1994, reprezintă «un mare pas înainte» în normalizarea relaţiilor şi salută faptul că Parisul deschide marelui public importante arhive pe acest subiect.

Este vorba de arhive ale fostului preşedinte François Mitterrand, precum şi ale premierului său din acea perioadă, Edouard Balladur.

Franţa are "grele responsabilităţi" în genocidul din Rwanda indica raportul unei comisii de istorici, document ce a fost făcut publicat în urmă cu câteva zile. Mai exact, el arată că Franţa nu a intervenit pentru a opri deriva autoritară a regimului "rasist, corupt şi violent" al preşedintelui etnic hutu de la acea vreme - Juvenal Habyarimana.

Dar, raportul conchide că  "nimic nu demonstrează" că Parisul s-a făcut "complice" la genocidul care s-a soldat cu cel puţin 800.000 de morţi, potrivit Naţiunilor Unite.

Istoricii subliniază în special responsabilitatea lui François Mitterrand care a ignorat diversele atenţionări privind riscul producerii unui genocid.

Comisia de analiză subliniază însă faptul că François Mitterrand întreţinea o relaţie directă şi puternică cu omologul său rwandez.

Genocidul a fost săvârșit într-o perioadă de 100 de zile, în 1994 de către două miliții hutu, în urma revoltei populației hutu împotriva etniei tutsi.

În acel moment în Rwanda era staționată o misiune de pace sub egida Națiunilor Unite.

Acest moment, 27 de ani mai târziu, ne arată dorinţa Franţei de a înţelege ceea ce s-a întâmplat atunci iar Rwanda salută acest lucru, a afirmat preşedintele Paul Kagame în cadrul unei ceremonii de comemorare a celor ucişi.  

Este pentru prima dată că liderul rwandez s-a exprimat pe această temă. Urmează ca Rwanda să prezinte propriul raport pe acest subiect, în cursul lunii aprilie.

Ambasadorul rwandez în Franţa a cerut tuturor statelor în care se află persoane ce au pus în aplicare acest genocid să le extrădeze ori să le judece acolo unde se află.

Este cazul Franţei, unde trăiesc mai multe persoane ce au jucat un rol în acest genocid. Anul trecut, o persoană despre care se bănuie că a finanţat genocidul şi care locuia în Franţa a fost arestată iar ulterior transferată la Haga pentru a putea să fie judecată de justiţia internaţională.

Ministrul francez al Educaţiei declară că «nu trebuie să uităm ceea ce s-a întâmplat » şi că « familiile victimelor trebuie să cunoască adevărul istoric ».

Deschiderea arhivelor privind rolul pe care Franţa l-a avut este cerută de ani de zile de asociaţiile ce luptă pentru memoria acestor victime.