Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Peste 100 de personalităţi cer îngheţarea averilor din Franţa a liderilor libanezi

libanezi_stau_la_coada_pentru_a-si_cumpara_paine_27_iunie_2020.

Libanezi stau la coada pentru a-si cumpara paine, 27 iunie 2020.
Libanezi stau la coada pentru a-si cumpara paine, 27 iunie 2020.
Image source: 
REUTERS Mohamed Azakir

La Paris, peste o sută de personalităţi ce reprezintă societatea civilă libaneză se adresează preşedintelui Emmanuel Macron şi îi cer, într-o scrisoare publică, îngheţarea activelor suspecte ale principalilor responsabili din Liban. Totul, pentru a ajuta astfel Libanul să iasă din profunda criză politică şi economică.

Libanezii se adâncesc într-o sărăcie cruntă de ani de zile iar cireaşa de pe tort a fost explozia din portul din Beirut, pe 4 august 2020.

În ultimul an, moneda libaneză s-a depreciat cu mai bine de 90%, şomajul şi inflaţia au explodat iar mai bine de jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Iar în tot acest timp, scriu semnatarii scrisorii publice, liderii politici s-au îmbogăţit iar visteria publică a secat. Ajutorul internaţional obţinut după războiul civil încheiat în 1990 a dispărut. Ajutor estimat la 170 de miliarde de dolari şi acordat între 1993-2012.

RFI a stat de vorbă cu unul dintre semnatarii scrisorii publice. Se numeşte Karim Emile Bitar şi este cercetător în Franţa, director al Institutului de Stiinţe Politice a Universităţii Saint-Joseph din Beirut.

RFI l-a întrebat ce responsabili sunt vizaţi direct prin acest apel lansat în Franţa: "Vizăm ansamblul clasei politice libaneze căci corupţia este generalizată în această ţară. De 30 de ani sunt aceeaşi politicieni care îşi împart posturile şi guvernează împreună".

RFI: Când vorbiţi de active dubioase, la ce anume vă referiţi ?

Karim Emile Bitar: "Este vorba de bani lichizi, de bunuri imobiliare ..să nu uităm că Liban a beneficiat de ajutoare incredibile de la sfârşitul războiului civil, în 1990. Tările din Golf şi state occidentale au scos bani din buzunar pentru a ajuta Libanul să recurgă la reforme ce ar fi însemnat reconstruirea ţării. După 30 de ani realizăm că banii de care trebuia să beneficieze direct populaţia locală au fost deturnaţi şi au servit să alimenteze conturile bancare ale clasei politice. Aceşti bani se regăsesc, foarte probabil, în conturi din Franţa, din Elveţia ori din paradisuri fiscale."

RFI: La ce sumă se ridică aceste averi suspecte şi câte dintre ele se regăsesc astăzi în bănci franceze ?

Karim Emile Bitar: "Este greu de estimat o sumă exactă dar cel mai probabil este vorba de miliarde de dolari. Libanul este foarte îndatorat – este a treia ţară din lume ca nivel al datoriilor. Sume incredibile au fost acordate şi la fel de mult furate dat fiind că ţara înregistrează un şomaj şi o inflaţie ajunse la un nivel istoric."

RFI: Poate Emmanuel Macron, singur, să mişte lucrurile? Sau, o astfel de măsură ar trebui luată şi de alte ţări? De Statele Unite, de Elveţia, spre exemplu?

Karim Emile Bitar: "Ar trebui o măsură coordonată a Uniunii Europene şi a Statelor Unite. Emmanuel Macron singur nu a reuşit să facă mare lucru pentru că Statele Unite au decis să sancţioneze câţiva responsabili libanezi dar doar dintr-o singură tabără politică. Dar, pentru o eficienţă a unor sancţiuni, trebuiesc vizate toate formaţiunile politice şi nu doar pe cele care nu le convin Statelor Unite".

În opinia cercetătorului libanez "Franţa ar trebui să dea un exemplu Europei dar şi altora care nu au făcut nimic în acest sens, ci, din contră au fost complicii mafiei politico-economice libaneze – responsabilă pentru mizeria, foametea şi insecuritatea de care suferă cei mai mulţi dintre libanezi".