Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron desfiinţează ENA - Şcoala naţională de administraţie – simbolul elitelor franceze

ena.jpeg

Sediul ENA de la Strasbourg (Foto 2013).
Sediul ENA de la Strasbourg (Foto 2013).
Image source: 
Patrick Hertzog, AFP

In cursul unei videoconferinţe cu câteva sute de înalţi funcţionari francezi, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a anunţat desfiinţarea Şcolii naţionale de administraţie (ENA), instituţia care formează de mai bine de 7 decenii elitele franceze. Măsura fusese promisă la începutul crizei vestelor galbene, în 2019, dar între timp şeful statului părea că uitase de acest dosar. Ce l-a făcut să-l aducă din nou în actualitate?

In aprilie 2019, după debutul crizei vestelor galbene, în cursul unei conferinţe de presă, Emmanuel Macron estimase că „pentru a reforma administraţia publică, trebuie printre altele suprimată ENA” - Şcoala naţională de administraţie. In aceeaşi intervenţie, preşedintele Franţei promitea sfârşitul marilor instituţii de stat – Consiliul de stat, Curtea de conturi, Inspectoratul finanţelor, şamd.

Doi ani mai târziu, promisiunea prezidenţială se îndeplineşte. „Mai bine mai târziu decât niciodată” vor spune, ironic, adversarii preşedintelui. A desfiinţa ENA, propunere făcută de mulţi preşedinţi dar niciodată aplicată, este o revoluţie, un simbol foarte puternic. Trebuie ştiut că această prestigioasă instituţie - urmată de 4 din ultimii 6 preşedinţi francezi - a fost creată printr-o ordonanţă a generalului de Gaulle, în octombrie 1945, care urmărea să redea Franţei postbelice o nouă administraţie de vârf.

Cum notează ziarul Le Monde, „decizia actualului preşedinte – el însuşi „enarque” adică fost elev la ENA, promoţia 2004 – este un răspuns politic, cu întârziere, la criza vestelor galbene dar totodată şi un mesaj către francezi, cu un an înaintea viitoarelor alegeri prezidenţiale. Macron nu doar că se ţine de cuvânt, dar şi continuă să reformeze ţara” în ciuda multiplelor dosare cu care se confruntă acum, începând cu cel epidemiologic.

Gabriel Attal este purtătorul de cuvânt al guvernului francez. „Dorinţa de a pune capăt corporatismelor şi de a avea o înaltă funcţiune publică mai eficientă, mai atractivă, mai suplă, mai în ton cu imaginea societăţii, a fost exprimată de preşedintele Republicii încă de la începutul mandatului său. Trebuie să ridicăm unul câte unul toate tabuurile, toate blocajele care există, pentru a fi siguri că nimic nu mai separă administraţia de oamenii de rând” spunea joi, Gabriel Attal.

Reformarea filierei de învăţământ pentru viitorii înalţi funcţionari – prefecţi, ambasadori, rectori sau directori de administraţii şi de mari instituţii ale statului – se va face deci printr-o rebotezare şi modificare structurală a ENA. „Scopul este de a le oferi francezilor un serviciu public mai la îndemână, mai eficient, mai transparent şi mai binevoitor” spune palatul Elysée.

Un început ar fi deschiderea accesului viitoarei şcoli şi tinerilor de origini mai modeste. Aşa-zisul ascensor social francez „funcţionează mai prost decât acum 50 de ani” afirma chiar Emmanuel Macron în luna februarie. Diversitatea în funcţiunea publică a devenit astfel unul dintre stâlpii agendei în favoarea „egalităţii de şanse”, idee promovată cu insistenţă de preşedintele francez în ultimele luni.

Recrutarea celor circa 80 de tineri în fiecare an va fi şi ea reformată în profunzime. Nu vor mai veni doar tineri de la Sciences Po (Stiinţe politice) ci şi din universităţi. La fel, va fi reformat şi parcursul viitorului absolvent. Astfel, dacă clasamentul la ieşirea din şcoală va fi păstrat, toţi absolvenţii vor intra într-un nou corp stata botezat „administratorii statului. Azi, unii merg direct la Consiliul de stat sau Curtea de conturi în timp ce alţii pleacă în administraţiile civile. Mâine, carierele nu vor mai fi la fel de „liniare”, oferind o rentă pe viaţă „enarcilor”. Inalţii funcţionari vor fi evaluaţi sistematic şi afectaţi unei misiuni în funcţie de profilul lor dar şi de nevoile statului, şi nu doar în funcţie de locul lor în clasamentul şcolii. Dacă respectivul refuză postul, se propune o ruptură convenţională a contractului. In fine, toţii viitorii înalţi funcţionari francezi vor urma cursuri mai conforme realităţii de pe teren: laicitate, sărăcie, ecologie, şamd. Nu în ultimul rând, viitoarea şcoală botezată „Institutul Serviciului public” îşi va păstra sediul acolo unde este azi ENA, adică la Strasbourg.

Din diversele sondaje de opinie reiese că francezii, observatorii dar şi unii politicieni consideră „mamutul” administrativ francez prea puţin eficient, prea lent, prea puternic, prea endogen şi, mai ales, care ia prea puţine riscuri, tocmai ca să se protejeze.

Ca să poată fii adoptată înaintea alegerilor de anul viitor, reforma administraţiei publice va trebuie dezbătută în Parlamentul de la Paris până în luna iunie. Fereastra de tir este foarte mică având în vedere ambuteiajul legislativ prevăzut pentru următoarele două luni.

 
Emmanuel Macron desfiinţează ENA - Şcoala naţională de administraţie – simbolul elitelor franceze