Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert în libertate religioasă: Epidemia a avut un impact asupra comportamentului uman faţă de religie

catalin_raiu_este_expert_in_libertate_religioasa_in_cadrul_osce.jpg

Catalin Raiu este expert în libertate religioasa în cadrul OSCE.
Catalin Raiu este expert în libertate religioasa în cadrul OSCE.
Image source: 
Catalin Raiu

A devenit românul creştin ortodox mai ataşat de biserică în această perioadă tulbure pe care o trăim sau nu, am încercat să aflăm de la un expert în libertate religioasă. Se numeşte Catalin Raiu şi este membru al panelului de experti pe libertate religioasă la OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Pentru Cătălin Raiu, în România, pandemia a dus la o consolidare a sentimentului religios, dar, pe de altă parte, este un test, crede expertul: rămâne de văzut cât durează această «minune» produsă oarecum forţat şi neaşteptat.

Cătălin Raiu : "Franţa este o ţară seculară unde participarea la slujbele bisericeşti este redusă, conform tuturor studiilor. Dar, Franţa are un respect deosebit faţă de libertatea religioasă şi încearcă să acomodeze practica democratică a drepturilor omului, în care există şi libertatea religioasă cu exigenţele/ restricţiile din timpul pandemiei iar ele sunt încă respectate aceste restricţii.

În România, paradoxal, situaţia nu a stat aşa. Pentru că avem o societate care la nivelul religiei stă mult mai bine decât  Franţa dar restricţiile aplicate vieţii religioase în România nu au ţinut cont de standardele internaţionale privind libertatea religioasă. Par două lumi paralele care nu se întâlnesc în jurul a ceva. Deşi, elementul democratic, comun, care stă la baza fondării Europei aşa cum o cunoaştem noi astăzi începând cu 1948, trecând prin experienţa totalitaristă şi a Holocaustului, consacră libertatea religioasă ca fiind platforma ideală în care se ritmează viaţa religioasă. Deci avem de a face cu un cadru stabilit de lege care este foarte permisibil şi liberal dar care este înţeles total diferit în ţări cu tradiţie democratică tânără, cum e România, faţă de ţări cu tradiţie democratică avansată cum este Marea Britanie, Germania sau ale state din Occident.

Un exemplu este cel al înmormântării persoanelor decedate de Covid. La noi de abia după 13 luni acest subiect a devenit unul public. Aceştia sunt aruncaţi în saci de plastic, goi, neîmbrăcaţi, puşi într-un sicriu şi înmormântaţi în cea mai mare viteză. Ori asta e o practică ce ar putea fi justificată medical, nu sunt expert şi nu mă pot pronunţa dar care încalcă în mod grosolan demnitatea umană. Fiecare are dreptul la un tratament demn chiar şi atunci când e vorba de un corp fără viaţă.  Ori subiectul nu a fost dezbătut în presa din România până acum iar cu atât mai mult să se facă şi ceva în acest sens.

Sunt anumite exigenţe pe care democraţia le impune libertăţii religioase şi nu s-a ţinut cont de ele în România".

Cristina Teacă: Aţi putea sesiza acest aspect la OSCE ?

Cătălin Raiu: "Astfel de aspecte sunt sesizabile şi la OSCE şi la ONU de oricine doreşte. Există formulare, trebuiesc ataşate dovezi, ONU şi OSCE le citesc şi va ţine cont de ele în momentul în care va publica rapoarte speciale pe acest subiect ori pe ţara de unde provin rapoartele."

Cristina Teacă: Care ar fi soluţia la ce se întâmplă în România?

Cătălin Raiu: "Pe termen scurt – să existe un grup de oameni, din zona guvernului, cultelor, experţilor independenţi, dispuşi să îşi ridice mânecile şi să încerce să pună în aplicare politici publice dintre care, cea mai urgentă declarată la nivelul UE este alfabetizarea religioasă. Spre exemplu, acolo unde sunt lideri politici ori înalţi funcţionari publici care iau decizii în privinţa vieţii religioase, fără să ştie ce este islamul ori creştinismul, ei au nevoie de un acces facil la resurse care să îi ajute să ia deciziile publice. Aceasta este prima urgenţă la nivelul UE, declarată explicit dar guvernul român nu e foarte harnic în a disemina astfel de mesaje."