Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Catedrala Notre-Dame aşteaptă în continuare să fie readusă la viaţă (VIDEO)

paris_-_in_locul_acoperisului_de_la_notre_dame_se_poate_vedea_o_imensa_gaura_15_aprilie_2021_-_la_doi_ani_de_la_incendiul_care_a_distrus_o_parte_din_catedrala_notre_dame_de_paris.jpg

Paris: În locul acoperisului de la Notre Dame se poate vedea o imensa gaura, 15/04/2021 - la doi ani de la incendiul care a distrus o parte din catedrala Notre Dame de Paris.
Paris: În locul acoperisului de la Notre Dame se poate vedea o imensa gaura, 15/04/2021 - la doi ani de la incendiul care a distrus o parte din catedrala Notre Dame de Paris.
Image source: 
© RFI/Lucile Gimberg

La doi după incendiul care a distrus o parte din imensul edificiu gotic, lucrările sunt departe de a fi încheiate. Deocamdată, încă se lucrează la securizarea clădirii. Alpinişti, care au lucrat în aer, la înălţimi ce dau cu siguranţă ameţeli oricărui pământean, au curăţat scrumul provenit de la şarpantă, de la imensa turlă prăbuşită chiar în acele momente dramatice precum şi de la acoperiş – toate distruse de flăcări. Iar în paralel, arheologii au scormonit printre resturi pentru a extrage preţioase vestigii. Este un şantier ieşit din comun, accesul în diverse spaţii afectate este foarte greoi. Până în acest moment, reconstrucţia propriu–zisă nu a început.

Seara zilei de 15 aprilie 2019 şi momentul în care fleşa catedralei s-a prăbuşit va rămâne cu siguranţă în amintirea multora.

Această turlă de secol XIX fusese ridicată din 500 de tone de lemn, 250 de tone de plumb şi culmina la aproape 100 de metri de sol.

Imaginile transmise atunci în direct au făcut turul planetei în timp ce sute de parizieni dar şi de turişti aflaţi în acea seară pe cheiul Senei, s-au oprit un moment pentru a se ruga împreună pentru ca imensul edificiu gotic să nu fie redus la scrum.

A fost nevoie de intervenția a 400 de pompieri și 15 ore pentru a fi stins complet incendiul.

Statui, tablouri, obiecte de cult dar şi vitraliile au fost scoase, imediat ce s-a putut, din catedrală și puse la adăpost pentru a fi restaurate.

Chiar de a doua zi, sute de mii de donatori au dorit să se implice financiar în restaurare. S-au strâns, în doar câteva zile, 800 de milioane de euro.

La fel ca acum doi ani, preşedintele Emmanuel Macron, s-a deplasat la catedrală. În 2019 a mers pentru a susţine forţele implicate în stingerea flăcărilor iar în 2021 pentru a vedea care este stadiul lucrărilor. La doar câteva zile de la groaznicul incendiu, liderul de la Palatul Elysée promitea ca în 5 ani, catedrala va fi reconstruită, adică, până în 2024.

Dar, pe şantier lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par iar cel mai probabil, calendarul nu va putea fi respectat.

Joi, preşedintele s-a declarat totuşi impresionat de cum au avansat lucrările şi a insistat că încă mai speră ca obiectvul 2024 să poată fi respectat : "Putem vedea aici cum în 2 ani a fost realizată o muncă imensă – de securizare, de expertizare a spaţiului. Dar nu suntem decât într-o etapă, mai este încă multă muncă de făcut. Este un mesaj de mandrie colectivă pentru că am reuşit să facem multe în 2 ani şi am evitat ceea ce era mai rău – prăbuşirea catedralei. Aduc mulţumiri tuturor celor care s-au mobilizat pe acest şantier. Ne uităm şi la următorii 3 ani, va trebui să ne ţinem obiectivele".

Toţi cei care lucrează pe şantier trebuie să respecte un protocol strict de muncă. Sunt îmbrăcaţi în combinezoane speciale ce sunt aruncate după fiecare utilizare iar cizmele, casca şi masca de protecţie sunt decontaminate de plumb după fiecare zi de muncă.  

Preşedintele Emmanuel Macron a fost însoţit şi de primăriţa Parisului în vizita pe şantierul de la Notre Dame astfel că amândoi au trebuit să respecte acelaşi protocol şi au primit salopete speciale şi cizme de gumă pentru a putea intra în aceste spaţii afectate de flăcări. Ei au vizitat inclusiv părţile superioare ale imensei clădiri, iar datorită înălţimii considerabile, ministrul Culturii, suferind de vertij, nu i-a însoţit pe cei doi. Ghid le-a fost generalul Jean-Louis Georgelin, responsabil cu reconstrucţia spaţiilor distruse.

Ce a fost cel mai dur în aceşti doi ani de şantier… a fost întrebarea preşedintelui adresată muncitorilor. Ei bine, cel mai greu a fost această coordonare a tututor celor care au muncit 6 zile din 7 pentru ca munca să fie făcută la perfecţiune şi în timpul stabilit, chiar dacă imprevizibilul a apărut mai la tot pasul – spre exemplu epidemia de Covid care a determinat, în martie anul trecut, închiderea şantierului pentru mai multe săptămâni.

Preşedintele doreşte finalizarea lucrărilor până în 2024 dar ministrul culturii precum şi şeful de şantier sunt cât se poate de pesimişti vizavi de respectarea acestui termen.  Cel mai probabil, da, catedrala va fi deschisă în 2024 dar lucrările vor fi continuate şi după acest termen.

Generalul Jean-Louis Georgelin: "Este un program ambiţios, ţinta este să redeschidem catedrala până în 2024. Dar lucrările vor continua cu faţada şi exteriorul catedralei".

Dar lucrările propriu-zise încă nu au început.

Îmbrăcaţi precum cosmonauţii, pentru a nu inhala particulele de plumb, arheologii caută în continuare, printre resturi, vestigii preţioase: "Recuperăm toate bucăţile mici de metal ce au servit pentru a menţine unit acoperişul ori fleşa, distruse în incediu. Căutăm bucăţi de lemn ori de cărbune ce ar putea să ne ofere diverse răspunsuri în urma unei analize ştiinţifice. Am găsit şi fragmente de sticlă şi de piatră pe care le vom analiza."

De fapt, analiza acestor resturi ar putea oferi noi elemente despre catedrală, necunoscute până în prezent datorită vechimii sale.

Lise Leroux este geolog în cadrul Ministerului Culturii: "Elementele din arcul interior prăbuşit vor furniza informaţii arhitecţilor despre cum ar trebui el să fie reconstituit iar elementele care sunt încă în stare bună, nu au suferit preá mult în incendiu, le vom putea refolosi."

Este cazul a două capete de îngeri, realizate din piatră şi care au supravieţuit, în mod miraculos, chiar şi după ce s-au prăbuşit de la 30 de metri.

Unele dintre piesele recuperate, care sunt în stare bună se vor putea reîntoarce în catedrală iar cele deterioate vor deveni obiecte de muzeu.

Faza de consolidare a costat 165 de milioane de euro iar până la vară ea se va încheia. Următoarea etapă va fi restaurarea propriu-zisă.