In ce stadiu se află producţia mondială de vaccinuri anti-Covid

Vaccinarea este una dintre principalele soluţii la criza Covid. La ora actuală, vreo 10-12 vaccinuri sunt fabricate mai peste tot în lume la scară industrială: Europa, SUA, India, Rusia, China, etc. Cu toate acestea, producţia nu reuşeşte pentru moment să răspundă cererii mondiale.

Cabinetul britanic Airfinity constată că după ce anul trecut, în 2020, anul descoperirii primelor vaccinuri, nu s-au fabricat decât 30 de milioane de doze, anul acesta, în 2021, vor ieşi din diversele uzine circa 9,5 miliarde de doze. Insuficiente. Ca să răspundă cererii mondiale, e nevoie de vreo 2 miliarde de doze suplimentare.

Inaintea pandemiei de Covid, producţia chineză de vaccinuri era limitată şi de calitate mediocră. Azi, China a devenit de departe primul fabricant mondial de vaccinuri anti-Covid. Tara comunistă de unde a plecat pandemia mondială nu ezită să-şi distribuie vaccinurile, uneori şi gratuit, la vreo 60 de state din lume. Pe plan ştiinţific însă, chinezii nu sunt încă la nivelul occidentalilor de la PfizerBioNTech sau Moderna, adică nu au încă pus la punct un vaccin pe bază de ARN mesager. Deocamdată, China are doar un prototip intrat în faza a treia de teste.

Chiar dacă fabricile chinezeşti vor produce anul acesta 3 miliarde de doze, calitatea dă de dorit. Vaccinurile chinezeşti nu sunt încă omologate de instanţele internaţionale de sănătate iar încrederea în ele este foarte slabă în ţările în care se folosesc aceste produse.

India, celălalt gigant asiatic, era înaintea pandemiei de Covid, campionul mondial al producţiei de vaccinuri. Azi, ţara nu mai este decât pe locul 4 mondial la fabricarea serurilor anti-Covid. Din cauza exploziei cazurilor, ţara şi-a suspendat în plus orice export de vaccinuri pentru a satisface cererea internă. China s-a propus deîndată să-i ia locul pentru a alimenta stocul Covax dar nu o poate face câtă vreme nu are validarea instanţelor de sănătate mondiale.

SUA au dat peste 2,2 miliarde de dolari pentru găsirea unui vaccin, Franţa nu a investit decât 17 milioane de dolari în cercetarea vaccinală anti-Covid

Pe locul trei mondial în clasamentul fabricanţilor de vaccinuri găsim Germania, ţara de origine a firmei BioNTech. Pe locul 7 mondial se află Rusia, ţară care fabrică de 10 ori mai puţine doze decât SUA. In fine, pe locul 10 mondial se află o ţară africană, mai exact Africa de sud.

In ciuda acestei producţii mondiale impresionante, obiectivele afişate nu sunt suficient de respectate şi deci apare penurie. Laboratoarele par însă încrezătoare în viitor, mai ales după declaţiile PDG-ului de la Pfizer care estima zilele trecute că probabil va fi nevoie anual de rapeluri pentru vaccinurile anti-Covid, un pic după modelul celor pentru gripa sezonieră.

In aceste condiţii, se poate miza pe o diminuare a preţurilor. Cu cât se fabrică mai multe doze, cu atât costul unitar este mai mic. Preţul depinde în fapt de marja de negociere pe care şi-o acordă părţile. Covax pentru ONU şi Uniunea europeană au obţinut preţuri bune comandând foarte multe doze. Britanicii şi americanii au preferat să plătească scump pentru a obţine repede cât mai multe doze.

Intr-un interviu acordat ziarului Le Parisien, Agnès Pannier-Runacher, ministra franceză delegată la Industrie, spune că „Uniunea europeană nu trebuie să se limiteze la negocieri cu doar 2-3 laboratoare sub pretextul că doar acestea produc vaccinuri eficiente. Vor veni pe piaţă şi alte seruri – Curevac, Novavax şi Sanofi, de exemplu.” In continuarea interviului acordat confraţilor noştri, oficiala de la Paris regretă eşecul laboratorului Sanofi, liderul mondial al vaccinurilor, în cazul vaccinului anti-Covid. „Nu ştiu ce au făcut în intern pentru a ne decepţiona aşa de tare dar, în urma discuţiilor pe care le-am purtat, se pare că Sanofi a intrat acum în rând” conchide Agnès Pannier-Runacher.

Adevărul este poate şi la nivelul investiţiilor statale. Astfel, multe alte ţări au investit mult mai mulţi bani decât Franţa în căutarea de vaccinuri anti-Covid. Astfel, SUA au dat peste 2,2 miliarde de dolari găsirii un antidot, Germania, un miliard şi jumătate, Regatul unit 500 de milioane, Norvegia 260 de milioane, şamd. Franţa nu a investit decât 17 milioane de dolari în cercetarea vaccinală anti-Covid. Cifrele au fost furnizate de Institutul de înalte studii internaţionale şi de dezvoltare cu sediul la Geneva.

In finalul acestui rezumat al situaţiei de pe frontul vaccinal, să-i dăm cuvântul lui Olivier Bouchaud, şeful serviciului de boli infecţioanse de la spitalul Avicenne din Bobigny.

„Prioritatea este să înţelegem că nu există doar un singur mijloc de a combate epidemia de Covid, în general, şi varianţii ei, în particular. Vaccinurile sunt una din unelte şi va trebui fără îndoială să intrăm într-o logică de adaptare regulată a vaccinurilor la diversele noi tulpine care vor apărea, aşa cum facem în fiecare an cu gripa sezonieră. Nu trebuie însă uitate celelalte feluri de a ne proteja şi anume distanţarea fizică, cea care este de fapt singura adevărată barieră eficientă contra oricărui virus sau mutant” spune medicul francez.