Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Interviu exclusiv cu Thomas Pesquet, astronautul francez care va decola spre Staţia spaţială internaţională

exclusif_pesquet_vignette_6.jpg

Astronautul francez Thomas Pesquet, intervievat, în duplex de la Cap Canaveral, de colegii francezi de la RFI si France 24. 19 aprilie 2021.
Astronautul francez Thomas Pesquet, intervievat, în duplex de la Cap Canaveral, de colegii francezi de la RFI si France 24. 19 aprilie 2021.
Image source: 
RFI

Joi 22 aprilie, un echipaj format din 4 astronauţi, printre care se numără şi francezul Thomas Pesquet, va decola din Florida la bordul unei rachete a firmei Space X cu destinaţia ISS – Staţia spaţială internaţională. «Misiunea Alpha», care va dura 6 luni, se anunţă ca o aventură ştiinţifică şi umană extraordinară, chiar dacă Thomas Pesquet a mai fost la bordul ISS acum 5 ani. De această dată, francezul va fi chiar comandat de bord ISS, lucru rar pentru un european care merită deci să fie subliniat. Intr-un interviu excepţional acordat colegilor noştri francezi de la RFI şi France 24, astronautul povesteşte ce va avea de făcut în această misiune, ce experienţe a prevăzut, cum îşi vede rolul de viitor comandant ISS.

De-a lungul sejurului său la bordul Staţiei spaţiale internaţionale, Thomas Pesquet va dialoga des cu ascultătorii RFI. In plus, în fiecare lună astronautul francez va trimite redacţiei un jurnal de bord în format video. Film în care va relata momentele cele mai importante ale misiunii sale.

In aşteptarea decolării de joi, Thomas Pesquet a stat de vorbă, pe Pământ dar prin videoconferinţă, cu colegii noştri francezi. Aflăm astfel, pentru început, că «mare lucru nu mai e de făcut. Repetăm un pic gamele, mai fugim puţin, ne luăm rămas bun de la familiile noastre respective, mai reglăm ultimele detalii logistice şi aşa ajungem, încet-încet, la ziua de joi, când vom decola» spune Thomas Pesquet.

Rep: Aţi fost déjà în spaţiu, în 2016, tot la bordul Staţiei spaţiale internaţionale. Ce se schimbă la noua misiune faţă de situaţia de acum 5 ani şi ce e similar sau aproape?

Th.P: Multe lucruri s-au schimbat, multe sunt însă similare. Ce a rămas la fel sunt obiectivele globale ale unei misiuni de 6 luni la bordul ISS. Două lucruri sunt de făcut acolo. In primul rând, cercetare, adică experienţe ştiinţifice care nu se pot face pe Pământ. Al doilea lucru de făcut la bordul Staţiei este să pregătim etapa următoare a explorării spaţiului. E ceva care ia tot mai mult timp. ISS trebuie privită ca locul unde ne repetăm exerciţiile şi dezvoltăm tehnologii noi pentru a pleca din nou spre Lună sau spre Marte, voiaje despre care se vorbeşte mult şi e normal pentru că astea sunt obiectivele tuturor.

Echipajul este unul din lucrurile care se schimbă faţă de misiunea precedentă chiar dacă voi avea şansa să zbor şi acum cu doi dintre foştii mei co-echipieri de data trecută. E un lucru rar deci merită să fie subliniat. Drumul dus-întors spre Staţie – una sau două zile la dus, o jumătate de zi la întoarcere – a necesitat multe ore şi săptămâni de antrenament. Noutatea este şi «Dragon», capsula în care vom lua loc la decolare. In fine, rolurile noastre la bord vor fi schimbate. Acum, că am experienţă, voi avea şansa şi onoarea ca în a doua parte a şederii mele la bordul ISS să fiu comandantul Staţiei. Asta înseamnă că voi juca rolul de lider dar şi de cel care va transmite experienţa acumulată unora care sunt de abia la prima lor misiune şi care au au petrecutdeci  mai puţin timp în spaţiu.

Rep: Aţi prevăzut să faceţi multe experienţe în spaţiu pe perioada şederii Dvs. la bordul ISS. Ne puteţi da câteva exemple, dintre cele care vă sunt cele mai dragi sau mai ambiţioase?

Th.P: O să facem experienţe cu aliaje şi cu materiale spongioase expandabile pentru că sunt structuri care se comportă mult mai bine în stare de imponderabilitate. Putem astfel trimite rezultatele specialiştilor aflaţi pe Pământ. O să facem experienţe medicale pentru că virusurile nu se comportă în spaţiu la fel ca pe Terra. In plus, în spaţiu putem face lucruri cu celulele, în trei dimensiuni, pe care nu le poţi face în laborator.

Printre cele 232 de experienţe pe care le vom efectua în spaţiu, 40 au fost concepute de ESA – Agenţia spaţială europeană – şi 12 au fost elaborate direct de CNES – Centrul naţional de studii spaţiale din Franţa. Printre aceste 12, una mă fascinează personal. E vorba de nişte mini-creiere, mai exact de nişte celule stem, pe care le vom studia la bordul ISS. Oamenii de ştiinţă vor să vadă cum se comportă şi se reproduc în spaţiu aceste celule stem de creier. Plecăm deci la bord cu aşa-zise «organoide», nişte mini-creiere, ca să le studiem în spaţiu şi asta mi se pare de-a dreptul fascinant. Nici nu ne putem imagina ce aplicaţii poate avea acest tip de experienţă.

O altă experienţă poate părea anecdotică dar nu e chiar aşa. Am cerut CNES-ului să conceapă noi ambalaje. Trebuie ştiut că tot ce luăm cu noi în ISS trebuie să reziste la şocuri – la decolare, la aterizare, şamd. Lucrurile trebuie să fie deci bine ambalate şi protejate. Toate aceste ambalaje creează enorm de multe deşeuri la bordul Staţiei. Cum nu le putem arunca pe geam sau într-un coş de gunoi, suntem nevoiţi să le stocăm până când un vehicul coboară spre Pământ. Deşeurile sunt deci o adevărată problemă şi de aia le-am cerut specialiştilor să creeze ambalaje comestibile – ştiu că pare nebunesc dar asta e. Am cerut de exemplu să facă ambalaje din turtă dulce. Dacă reuşim asta, vom putea înjumătăţi cantitatea de deşeuri. In plus, dacă aceste lucruri vor putea fi aplicate apoi şi pe Pământ pentru a diminua cantitatea de ambalaje din plastic, ar fi formidabil.

Rep: O să fiţi comandatul Staţiei spaţiale internaţionale. E o recunoaştere importantă? Ce înseamnă acest lucru pentru Dvs?

Th.P: E o recunoaştere, mai ales pentru un european, pentru că nu se întâmplă atât de des cum ne-am putea imagina. Nu trebuie să ne fie ruşine să spunem că suntem doar parteneri minoritari în programul Staţiei spaţiale internaţionale. Pe de o parte, e un lucru bun pentru că aşa ne costă mai puţini bani. Contribuabilul francez plăteşte mai puţin decât omologul lui american sau rus. Asta face însă că suntem mai puţin implicaţi în decizii decât Nasa. Noi europenii suntem mai rar puşi în posturi decizionale sau de leadership. Faptul că totuşi voi fi comandant de bord e deci ceva pozitiv. E o recunoaştere şi a rolului ESA – Agenţia spaţială europeană – şi o recunoaştere a capacităţilor mele. Sunt fericit că o să fiu comandant dar cu un echipaj atât de experimentat la bord, nu cred că rolul meu va fi foarte diferit faţă de cel de simplu membru al echipajului. Nu suntem într-o curte de şcoală; toată lumea e aici ca să lucreze, toţi sunt oameni extrem de serioşi deci nu e nevoie să stai cu băţul după ei. Acolo unde pot avea o influenţă este în activitatea de zi cu zi unde unii au pretenţii mai rigide, de tip milităresc, alţii sunt mai relaxaţi. E rolul comandantului să decidă unde se pune cursorul. In fine, în situaţiile de urgenţă – pe care sperăm să nu le trăim – comandatul este cel care hotăreşte, el distribuie rolurile fiecărui membru al echipajului şi astea sunt decizii care nu se discută.

 
Interviu exclusiv cu Thomas Pesquet, astronautul francez care va decola spre Staţia spaţială internaţională