Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


«Marea Neagră, veriga strategică ce îngrijorează NATO» - analiză Le Monde

ap21112427200666.jpg

Vase de ràboi rusesti, la exercitii în Marea neagrà, 22 aprilie 2021.
Vase de ràboi rusesti, la exercitii în Marea neagrà, 22 aprilie 2021.
Image source: 
AP/Ministerul rus al Apàràrii

«Marea Neagră, veriga strategică ce îngrijorează NATO». Sub acest titlu, ziarul Le Monde publică o analiză a situaţiei din Marea Neagră, în contextul multiplicării mavrelelor ruseşti şi a controlului tot mai mare al Moscovei a accesului în această zonă strategică dintre Europa şi Asia.

Ce vrea cu adevărat Vladimir Putin şi până unde Rusia va continua în Ucraina şi Marea Neagră? Intrebarea pusă de Le Monde în deschiderea analizei sale rămâne pertinentă chiar dacă Moscova a anunţat că începând de azi îşi va începe retragerea trupelor mobilizate la frontiera cu Ucraina. Un anunţ primit cu satisfacţie la Kiev care estimează că astfel «se va reduce tensiunea». De partea sa, NATO a declarat într-un comunicat că «rămane vigilentă» iar departamentul de stat american a cerut Rusiei «acte, nu vorbe»

Rusia şi-a terminat aşadar exerciţiile militare de la frontiera cu Ucraina dar problema rămâne: aceea a unei evidente tensionări a situaţiei din zonă, mai ales că nimic nu s-a precizat acum referitor la Marea Neagră. «Exerciţiile» armatei ruse, cu o prezenţă navală şi aeriană masivă, atrag toată atenţia responsabililor NATO, scrie corespondentul Le Monde la Bruxelles. Alianţa nord-atlantică s-a declarat «îngrijorată» să vadă că Rusia restricţionează accesul în zonele Mării Negre şi în strâmtoarea Kerch, poarta spre Marea Azov, esenţială pentru comerţul maritim al Ucrainei, din data de 24 aprilie şi până la sfârşitul lui octombrie. «Trecerea prin apele teritoriale ruseşti va fi suspendată pentru navele militare şi statale străine» a precizat Moscova.

Potrivit unei surse europene citate de Le Monde, «NATO, preocupată în ultima vreme doar de Marea Baltică, a înţeles, graţie actualului episod din estul Europei, că Marea Neagră este o verigă strategică. O viziune complet diferită faţă de cea din 2012, an în care Alianţa descria cooperarea cu Moscova drept «esenţială pentru a creea un spaţiu comun de pace, libertate şi securitate». Doi ani mai târziu, începea războiul din Donbas iar Marea Neagră devenea, oficial, «o miză». In fine, în 2016, la summitul NATO, se evoca chiar riscul unei confruntări cu Rusia. Este şi epoca în care Alianţa şi-a multiplicat manevrele şi exerciţiile pe flancul ei estic şi în Marea Neagră» continuă Le Monde.

De partea ei, Rusia, anexând Crimeea, şi-a asigurat o prezenţă masivă de trupe, avioane şi vase de război pe baza de la Sevastopol, sediul istoric al flotei ruseşti. Lucru care-i permite să controleze spaţiul maritim, să ţină piept prezenţei NATO şi să dispună de o capacitate nouă de poiecţie a trupelor sale în regiunea şi mai departe. Dealtfel, în 2017, Moscova descria acestui spaţiu ca pe «poarta ei spre oceanul mondial» reaminteşte un cercetător citate de Le Monde.

In finalul analizei sale, ziarul francez dă cuvântul unui cadru din NATO care estimează că «pentru Vladimir Putin, anexarea Crimeeii urmărea să contreze influenţa occidentală tot mai mare în zona sa de influenţă, să restabilească echilibrul în favoarea Rusiei şi să testeze NATO şi SUA. Ne putem gândi că azi reîncepe aceste lucru».