Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Expert în libertate religioasă: În timpul pandemiei, oamenii s-au retras într-un spaţiu intim al credinţei

Cătălin Raiu, expert în libertate religioasă: “Avem o coborâre a vârstei celor care ţin post”.

Cătălin Raiu, expert în libertate religioasă: “Avem o coborâre a vârstei celor care ţin post”.
Cătălin Raiu, expert în libertate religioasă: “Avem o coborâre a vârstei celor care ţin post”.
Image source: 
Cristina Teaca

Ne aflăm în Săptămâna Mare a Paştelui. Ultima în care credincioşii creştin ortodocşi mai urmează, sau nu, postul. Despre post am stat de vorbă cu un expert în libertate religioasă dorind să aflăm dacă a devenit postul, la creştinii ortodocşi români, un subiect tabu. Spre exemplu, în momentul în care începe Postul la musulmani, preşedintele Statelor Unite, premierul Marii Britanii şi alte diverse personalităţi transmit un micuţ mesaj, de susţinere, a celor care vor practica Ramadanul. Chiar dacă în România creştin ortodocşii sunt majoritari, niciun responsabil politic nu marchează începutul ori alt moment al acestor 40 de zile de Post. Dar, mai ţin ortodocşii români postul şi sub ce formă? Cătălin Raiu este membru al panelului de experti pe libertate religioasă la OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. El spune că postul este asimilat în România, de mulţi ortodocşi, cu o cură de detoxifiere. Cristina Teacă a stat de vorbă cu Cătălin Raiu.

Cătălin Raiu : «Din cercetările pe care le întreprind diverse organizaţii Internaţionale, printre care aş menţiona Pew Research Center din Statele Unite, reiese că românii şi în general est-europenii, de tradiţie ortodoxă sau catolică sunt încă destul de fideli acestei practici a postului. Procentele fluctuează de la o ţară la alta: în vârf ar fi ţări precum Georgia ori Republica Moldova dar România este şi ea sus. La polul opus sunt Cehia şi Estonia, unde practica postului este complet ignorată.»

Cristina Teacă : A devenit practica postului un subiect tabu în România ?

Cătălin Raiu: «Nu a devenit un subiect tabu ci s-a sistematizat într-o oarecare formă mai ales în ceea ce priveşte spaţiul public, modul în care este prezentă ideea de post şi de practică a postului în spaţiul public.  Avem spre exemplu în ultimii 5-10 ani o creştere a  consumului de literatură motivaţională în general iar aici intră şi acest tip de literatură spirituală, duhovnicească ce este tot mai consumată. Avem o coborâre a vârstei celor care ţin post. Suntem obişnuiţi ca mai degrabă bătrânii să ţină post dar acum există segmente de tineri care fac acest lucru, un segment care este mai mare decât era cazul în anii ‘90.  Pe de altă parte, atunci când vorbim de prezenţa postului în social-media, într-adevăr subiectul pare mai degrabă tabu.  În sensul că mesajele religioase mai degrabă nu circulă în presă, circulă în schimb reţete de post, practici tradiţionale legate de post. Cumva postul e asociat în cultura românească contemporană cu  o chestiune tradiţională, benefică pentru trup şi suflet, de aici reţete de post care sunt răspândite şi share-uite în spaţiul digital şi acest consum de literatură ce este în creştere. În timpul pandemiei, îmi spunea cineva de la o editură care publică cărţi teologice, că vânzarea de cărţi a crescut cu 200%. Oamenii au fost mai însinguraţi pentru că le-a lipsit rutina socializării şi s-au retras într-un spaţiu intim al credinţei, consolidat prin acest consum  de literatură religioasă ori chiar teologică.”

Cristina Teacă: Sub ce formă se mai ţine postul ortodox în România ?

Cătălin Raiu:  “În general sunt categorii însemnate de oameni care încercă să ţină postul, chiar dacă nu în totalitatea lui, aşa cum este el ritmat de tradiţia ortodoxă.  Cu alte cuvinte, să nu se abată de la abc-ul postului dobândit prin mersul la biserică sau prin lectura diferitelor cărţi. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienţi de faptul că există oameni care ţin un tip de post propriu croit pe personalitatea lor şi care poate că e construit pe acest şablon al postului ortodox, care este riguros dacă îl comparăm cu cel catolic,  dar care cuprinde şi elemente împrumutate nu neapărat din alte religii ci din practici spirituale care sunt la moda în ziua de astăzi: spre exemplu există acest concept de credinţă de bricolaj, concept lansat de socioloaga Grace Davie în Marea Britanie şi care se aplică cam peste tot în lumea occidentală şi care spune că de fapt credinţa noastră personală de astăzi este bazată pe o credinţă tradiţională dar care este consolidată cu elemente din alte religii sau din alte practici spirituale sau religioase. În ceea ce priveşte postul în special, el este asociat cu o dietă de detoxifiere iar atunci oamenii recurg la tot felul de sucuri naturale, alimente cât mai naturale ori mai puţin gătite. Deci cumva postul, aşa cum e ţinut astăzi, alunecă şi spre panta asta, care este mai degrabă orientată spre bunăstarea trupului decât cea a sufletului.”