Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: generali în retragere denunţă într-o scrisoare deschisă „dezagregarea naţiunii”

armata.jpeg

În general, Armata franceză nu participă la dezbaterea politică, nu i se aude vocea, de unde și expresia "La Grande Muette".
În general, Armata franceză nu participă la dezbaterea politică, nu i se aude vocea, de unde și expresia "La Grande Muette".
Image source: 
Reuters/Diarra

În Franţa, a izbucnit o polemică legată de o acţiune fără precedent a unor generali în retragere: ei au semnat pe 21 aprilie o tribună prin care denunţă „dezagregarea naţiunii” și îi cer președintelui Emmanuel Macron să dea dovadă de mai mult patriotism. Iniţiativa lor este aprobată de lidera extremei drepte, Marine Le Pen. Ministra apărării, Florence Parly, cere însă sancţionarea acestor militari.

Această scrisoare deschisă este semnată de douăzeci de generali, de o sută de înalţi gradaţi și de o mie de alţi militari, și are un ton extrem de grav, este ca și cum ei ar spune că patria s-ar afla în primejdie. Tribuna lor a apărut în revista Valeurs Actuelles situată foarte la dreapta, în sens ultra-conservator și suveranist, fără să fie însă chiar o publicaţie de extremă dreapta. Cel puţin aceasta este percepţia mea. În orice caz, președintele Emmanuel Macron, în octombrie 2019 a acordat un interviu acestei reviste, și nu cred că ar fi făcut-o dacă publicaţia ar fi purtat stigmatul extremei drepte. S-ar putea însă ca, între timp, linia editorială a revistei să fi evoluat. Nu demult, unui dintre liderii dreptei dure sau ultra-conservatoare, Philippe de Villiers, se exprima în paginile revistei îndemnîndu-i pur și simplu pe francezi „la insurecţie”.

Iniţiativa militarilor suscită dezbateri vehemente în Franţa, chiar dacă respectivii generali nu mai sunt activi. În general, Armata franceză nu participă la dezbaterea politică, nu i se aude vocea, de unde și expresia La Grande Muette, un mod de a spune că ea are datoria de a-și ţine gura închisă, de a rămîne „mută”  și de a executa ordinele responsabililor civili. Unii înalţi gradaţi par să încalce însă această regulă și consideră că ar fi de datoria lor să tragă un mare semnal de alarmă legat de starea naţiunii.

În tribuna lor, militarii în rezervă denunţă o situaţie explozivă de natură, spun ei, să ducă la „război civil”, la „haos”. Ei consideră că în Franţa se răspîndesc „dogme contrare Constituţiei”, că în marile cartiere se înrădăcinează islamismul, că responsabilii politici dau dovadă de „laxism”. Partea poate cea mai gravă a acestei intervenţii este apelul acestor militari în rezervă către cei activi pentru a „interveni”.

Marine Le Pen, lidera extremei drepte, îi invită pe acești militari nemulţumiţi să i se alăture, sau mai bine spus să voteze pentru programul ei la prezidenţialele de anul viitor. Marine Le Pen are grijă să spună că în nici un caz ea nu sprijină ideea unei rebeliuni militare sau a unei lovituri de stat. Ceea ce propun acești militari poate fi obţinut în Franţa pe cale democratică, arată lidera extremei drepte.

De partea opusă, mai precis din rîndurile extremei stîngi și a stîngii radicale, vocea cea mai indignată este cea a lui Jean-Luc Mélenchon. El cere nici mai mult și nici mai puţin decît ca semnatarii acestei scrisori să fie daţi pe mîna justiţiei.

Observatori avizaţi afirmă în Franţa că respectivii generali navighează mai toţi, de multă vreme, în apele politice ale extremei drepte și ale teoriilor conspiraţioniste. Ei consideră, de exmplu, validă teoria „Marii înlocuiri” a scriitorului Renaud Camus. Acesta afirmă că treptat o populaţie de culoare venită din Africa, precum și arabii, deci mase de oameni de religie în special musulmană, vor înlocui populaţia albă și creștină a Franţei și a Europei occidentale.

Are motive executivul francez să se neliniștească în urma acestei iniţitive a unor militari în rezervă? Ceea ce mai afirmă unii buni cunoscători ai vieţii politice franceze este că 40 la sută dintre poliţiști și militari votează de fapt cu extrema dreaptă. Poate aici este motivul principal de neliniște.

Probabil că executivul, și mai ales președintele Emmanuel Macron, pregătesc o reacţie faţă de acești perturbatori ai unei tradiţii republicane, aceea ca armata să nu se amestece în politică. Ministra apărării îi declară „iresponsabili”. Ei pun totuși în lumina existenţa unor frămîntări acute în sînul armatei dar și al societăţii franceze, și probabil și fenomenul unei tentaţii de deplasare spre dreapta în spaţiul politic.