7 italieni reţinuţi în Franţa pentru fapte de terorism produse în Italia

«Persoanele reţinute în Franţa sunt responsabile pentru grave fapte de terrorism şi au lăsat o rană ce este în continuare deschisă» a precizat premierul Italiei, Mario Draghi, într-o scurtă declaraţie în care a mai adăugat că «amintirea actelor barbare comise de aceştia este încă vie în memoria italienilor».

Decizia de a transmite Parchetului aceste 10 nume, la cererea Italiei, a fost luată de preşedintele Emmanuel Macron şi are la bază «doctrina Mitterand» ce datează din 1985 şi prevedea acordarea de azil foştilor membri ai Brigăzilor Roşii – dar cu condiţia să renunţe la violenţe, a precizat Palatul Elysée.

Preşedintele a decis să încheie acest subiect, aşa cum o cerea Italia încă din anii ‘80, susţine administraţia prezidenţială franceză.

Extrădarea activiştilor de extremă-stânga, refugiaţi în Franţa după anii marcaţi de atentate şi violenţe comise de Brigăzile Roşii, între 1968 şi 1982, a fost cerută de Italia de ani de zile dar fără ca Franţa să fi răspuns vreodată.

Doar 2 decrete de extrădare au fost semnate, ambele în timpul mandatului lui Jacques Chirac: unul a fost semnat în 1995 iar extrădarea în Italia s-a produs în 2002. Apoi, un alt mandat a fost semnat în 2004, cel al lui Cesare Battisti – cel mai căutat dintre foştii activişti, care trăia în Franţa din 1990 iar ulterior a fost arestat în Bolivia.

El fusese condamnat în Italia la închisoare pe viaţă pentru implicarea în 4 asasinate.

În Franţa a trăit 14 ani, a lucrat ca paznic iar între timp a publicat mai multe romane poliţiste. Aici, a primit susţinerea a diverse personalităţi de stânga şi intelectuali, care, îl considerau nevinovat. În 2004, sub Jacques Chirac, Franţa accepta să îl extrădeze către Italia dar a fost momentul în care Battisti s-a refugiat în Brazilia.  În 2010, preşedintele Lula a refuzat extrădarea lui dar, în 2018 cel care a semnat extrădarea către Italia a fost preşedintele Michel Temer.

În 2008, Nicolas Sarkozy a decis să nu aplice decretul de extrădare pentru o fostă membră a brigăzilor Roşii, Marina Petrella, invocând starea ei de sănătate, chiar dacă femeia fusese condamnată la închisoare pe viaţă în Italia.

Marina Petrella locuieşte în Franţa din 1993 şi este cea mai cunoscută femeie dintre activiştii căutaţi de autorităţile italiene. Ea face parte dintre cele 7 persoane interpelate miercuri în Franţa, a anunţat poliţia italiană.

Franţa, puternic afectată de terorism, înţelege nevoia de justiţie, a explicat Palatul Elysée.

Ministrul italian al Justiţiei, Marta Cartabia atenţionase, oficial, pe 8 aprilie omologul francez că există riscul prescrierii unor fapte. Potrivit presei italiene, preşedintele Emmanuel Macron a avut o discuţie telefonică cu Mario Draghi, pe această temă.

Cei 7 vor fi prezentaţi în decurs de 48 de ore Parchetului General al Curţii de Apel din Paris înainte ca un judecător să se pronunţe fie asupra unei detenţii fie punerea în libertate sub control judiciar, timp în care va fi analizată cererea italiană de extrădare.

Acest dosar, închis într-un sertar, a fost readus la viaţă în 2019 odată cu întoarcerea în Italia a lui Cesare Battisti, extrădat în Italia după 40 de ani de fugă, în Franţa iar apoi în Brazilia.

Ministrul italian de Interne de la acea vreme, Matteo Salvini, declara atunci că Franţa găzduieşte de decenii « asasini care au ucis oameni nevinovaţi ». Acum, el a reacţionat şi a menţionat că «apreciază colaborarea cu Franţa».

Există şi reacţii negative la aceste reţineri. Jean-Luc Mélenchon, liderul France insoumise/ Franţa nesupusă, spune că «toate guvernele, de stânga şi de dreapta, au refuzat expulzarea. Cu Macron, Franţa nu îşi mai ţine promisiunile ».

Avocata a 5 dintre cei 7 reţinuţi susţine că este vorba de o trădare incalificabilă din partea Franţei.

Statul francez nu şi-a ţinut cuvântul, este de neînţeles, spune un alt avocat al unui fost membru al Brigăzilor Roşii.

Autorităţile italiene au cerut iniţial extrădarea a 200 de persoane dar, Palatul Elysée susţine că în urma unei colaborări bilaterale au fost reţinute faptele cele mai grave.