Franţa: un algoritm special în discuţie pentru combaterea noilor forme de terorism

Acest asasinat s-a produs în contextul în care Franţa încearcă să se doteze cu un nou cadru legal susceptibil să combată noile forme de terorism. Mai precis, autorităţile franceze constată că în ultimii ani au fost comise crime de către islamişti radicalizaţi foarte repede şi practic imposibil de detectat, fără precedente judiciare, nefişaţi de serviciile de informaţii. Împotriva lor executivul doreşte să experimenteze un algoritm special, ceea ce ar permite detectarea automată a activităţilor potenţial suspecte pe Internet.

De exemplu, dacă un individ bazat în Franţa începe să aibă conversaţii sau schimburi de mesaje cu alţii din Siria, un algoritm ar urma să semnaleze acest lucru serviciilor speciale. Şi doar ulterior o instanţă judecătorească ar urma să aprobe punerea sub ascultare sau supravegherea activităţilor respectivului internaut.

Cum se întîmplă deseori în Franţa, această măsură suscită critici din partea unei părţi a clasei politice care vede în acest algoritm o nouă restrîngerea a libertăţilor.

Într-un interviu acordat recent presei franceze, ministrul de interne Gérald Darmanin precizează că din 2017 au fost dejucate în Franţa 36 de atentate şi că au fost recrutaţi 1900 de agenţi suplimentari. Tot din 2017 încoace însă în Franţa au fost comise 14 atentate soldate cu moartea a 25 de persoane. Din sondaje rezultă că pentru 86 la sută dintre francezi lupta împotriva insecurităţii va fi un criteriu pentru votul lor la prezidenţialele din primăvara anului viitor.

O altă discuţie începe în Franţa în legătură cu persoanele aflate în situaţie ilegală care îşi găsesc totuşi de lucru. A fost cazul cu asasinul poliţistei franceze. Tunisianul de 36 de ani care comis crima a sosit în Franţa în 2008 şi a rămas practic în ilegalitate pînă anul trecut. De unde întrebarea care se pune acum: este normal ca unor clandestini să li se dea de lucru în mod legal?