Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Noi presiuni şi iniţiative franceze pentru deblocarea paraliziei politice din Liban

capture_decran_2021-05-06_a_18.36.51.png

 Beirut, mai 2020. Din octombrie 2019 manifestaţiile se multiplică în Liban pentru denunţarea imobilismului clasei politice.
Beirut, mai 2020. Din octombrie 2019 manifestaţiile se multiplică în Liban pentru denunţarea imobilismului clasei politice.
Sursa imaginii: 
AP Photo/Bilal Hussein

Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian a plecat joi 6 mai într-o vizită în Liban în speranţa că ar putea accelera adoptarea unor reforme vitale în această ţară. După explozia din august anul trecut din portul de la Beirut preşedintele francez Emmanuel Macron s-a angajat personal într-o operaţiune de „salvare” a Libanului, dar rezistenţa clasei politice libaneze faţă de orice schimbare persistă.

„Există riscul ca Libanul să dispară.” Această frază a fost pronunţată ca un avertisment de ministrul de externe francez în contextul în care Libanul traversează o criză economică profundă. Prăbuşirea lirei libaneze, şomajul, sărăcia, fuga capitalurilor, creşterea preţurilor, penuriile, multiplicarea mişcărilor sociale sunt doar cîteva simptome ale acestei crize. Iar în acest context clasa politică nu face nimic, ca şi cum ar aştepta scufundarea navei ştiind că datorită privilegiilor sale ea se va îneca ultima, sau, eventual, va putea fugi pe altă navă.

În octombrie anul trecut a fost desemnat ca prim ministru Saad Hariri, dar pînă acum el nu a reuşit să formeze un guvern.

La începutul lunii aprilie în jur de o sută de personalităţi libaneze i-au cerut preşdintelui francez să blocheze conturile dubioase ale unor responsabili politici de la Beirut. Franţa a receptat apelul şi a anunţat interdicţia de intrare pe teritoriul francez a mai multor responsabili libanezi consideraţi vinovaţi de această paralizie politică.

Vor fi oare suficiente sancţiunile Parisului şi noile presiuni exercitate de Jean-Yves Le Drian pentru deblocarea situaţiei în Liban, ţară faţă de care, ca fostă putere colonială, Franţa are o datorie morală? S-ar părea că fenomenul corupţiei şi fraudele financiare din Liban depăşesc puterea de înţelegere a francezilor. Un grup de depunători libanezi ruinaţi în urma activităţilor frauduloase ale mai multor bănci libaneze a depus o plîngere pe lîngă Parchetul naţional financiar de la Paris. Persoanele încriminate sunt cunoscute, sunt vizaţi, de exemplu, chiar guvernatorul Băncii centrale din Liban şi mai mulţi membri ai familiei sale. Ei sunt acuzaţi că ar fi acţionat „în bandă organizată” şi că s-ar fi dedat la practici frauduloase halucinante.

Ministrul de externe francez a declarat, înainte de plecarea sa spre Beirut, că Franţa nu va rămîne inactivă în acest context şi că analizează mecanismele posibile de presiune la nivel european asupra clasei politice corupte libaneze.