Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Conflictul israelo-palestinian în pană totală de soluţii

jerusalem_dimanche.jpeg

Ierusalim, 8 mai 2021.
Ierusalim, 8 mai 2021.
Image source: 
REUTERS - RONEN ZVULUN

De pe data de 3 mai conflictul dintre palestinieni și Israel s-a reaprins la Ierusalim precum și în banda Gaza. Violenţe și ciocniri cu poliţia pe Esplanada Moscheelor, tiruri de rachete lansate de mișcarea islamistă Hamas care controlează enclava Gaza, bombardamente declanșate ca represalii de armata israeliană… Comunitatea internaţională își exprimă din nou îngrijorarea, Uniunea Europeană cere încetarea violenţelor, Organizaţia Naţiunilor Unite își exprimă neliniștea dar fără să poată anunţa o rezoluţie. Conflictul israelo-palestinian are de numeroase decenii o rezonanţă internaţională.

Totul a început pe data de 3 mai în cartierul Cheikh Jarrah, în zona de est a Ierusalimului, după ce manifestanţi palestinieni au protestat împotriva expulzării unor familii palestiniene și instalarea în locul lor a unor coloni evrei. În spatele acestui incident se află spinoasa problemă a Iarusalimului, oraș pe care israelienii îl consideră capitala lor indivizibilă și unificată. Palestinienii cer însă ca partea de est a orașului să fie declarată capitala unui viitor stat palestinian. Acest litigiu este de fapt o falie profundă, fără soluţie politică.

Din cînd în cînd ONU și diverse capitale europene lansează apeluri pentru ca statul Israel să înceteze instalarea de noi colonii în teritoriile palestiniene ocupate precum și expulzările din partea răsăriteană a Ierusalimului. A fost cazul și pe data de 6 mai cînd astfel de mesaje au pornit de la Paris, Berlin, Londra și Madrid. Pe 7 mai și ONU a lansat un astfel de mesaj. Luni 10 mai s-a reunit și Consiliul de securitate ONU cu speranţa că ar putea redacta o rezoluţie, dar Statele Unite au considerat că nu este oportună. Reuniunea de luni s-a ţinut la solicitarea Norvegiei, a Tunisiei și a Chinei, dar nici o condamnare publică a Israelului nu se poate face fără aprobarea Statelor Unite.

În cotidianul Libération, analistul Frédéric Autan afirmă că noul președinte american Joe Biden a relansat mașina diplomatică a ţării sale în multiple zone de conflict, dar nu și în Orienul apropiat. Altfel spus, America a revenit pe scena internaţională, dar în privinţa conflictului israelo-palestinian nu are idei noi. Fostul președinte Donald Trump, pro-israelian în mod necondiţionat, a avut totuși o idee, definită că un deal al secolului: mai precis el a vrut să cumpere pacea oferindu-le palestinienilor prosperitate. Noua administraţie democrată acţionează oarecum în prelungirea acestei strategii, iar la începutul lunii aprilie a deblocat 235 de milioane de dolari în favoarea palestinienilor.

Cotidianul Libération reia însă o frază pronunţată de șeful diplomaţiei americani, Antony Blinken, o frază simptomatică pentru paralizia actuală. „Ca să fiu realist, cred că este greu de peconizat obţinerea unor progrese în viitorul imediat” – este ceea ce afirma deci Antony Blinken în ianuarie în privinţa acestui dosar... Libération citează surse israeliene pentru a sugera că de fapt Joe Biden nu are intenţia de a se amesteca efectiv în acest conflict.     

Cotidianul francez Le Figaro se întreabă dacă nu cumva escaladarea violenţelor în contextul acestui vechi conflict nu va perturba alianţa creată de Israel în ultimul timp cu mai multe ţări arabe din Golf pentru a contracara politica hegemonică a Iranului. În lumea arabă solidaritatea cu palestinienii ia deseori forme efuzive și explozive. Există de fapt o competiţie în lumea musulmană legată de palestinieni, mai multe ţări își arogă statutul de principal protector al lor. Iranul șiit condus de ayatolahii integriști declară de multă vreme că vrea să șteargă Israelul de pe harta lumii. Sîmbăta trecută, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a calificat Israelul drept, citez, „stat terorist” care atacă „cu cruzime, cu sălbăticie și fără etică musulmanii din Ierusalim”.

Un alt analist francez, Renaud Girard, scrie tot în Le Figaro despre noua strategie a Israelului în regiune, bazată pe apropierea de ţările arabe sunite care vor și ele să împiedice accesul Iranului la arma nucleară. Iar concluzia lui Renaud Girard este următoarea: „Chestiunea palestiniană este singura în privinţa căreia Israelul nu reușește să găsească o strategie. Menţinerea situaţiei actuale este imposibilă. Dar, divizată în această privinţă, democraţia israeliană amînă continuu ziua unei decizii curajoase și definitive”.

A existat o vreme cînd sintagma „procesul de pace israelo-palestinian” avea un sens, cînd cele două părţi negociau la Oslo iar Yasser Arafat și Yţac Rabin își dădeau mîna la Casa Albă sub privirile încrezătoare ale lui Bill Clinton. În prezent însă paralizia este totală, scenariul formării unui stat viabil palestinian alături de Israel este total abandonat, iar impasul este instrumentalizat politic de islamiștii radicali și de jihadism.

Editorialistul francez Pierre Haski abordînd toate aceste subiecte pe postul de radio France Inter ajunge la următoarea concluzie: „Numai Statele Unite au suficientă greutate pentru a influenţa actorii acestui conflict perpetuu. Trebuie însă lăsat ca situaţia să se inflameze, și să producă un cortegiu de suferinţe, pentru ca pompierul să vină să stingă incediul? Si aceasta pînă la următoarea criză? Nimeni nu are curajul astăzi să spargă acest cerc vicios.”