Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Decizie istorică a justiţiei din Paris prin care zeci de mii de femei ce au suferit un implant mamar defectuos ar putea fi indemnizate

o_proteza_mamara_realizata_de_societatea_franceza_poly_implant_prothese_pip_dupa_ce_a_fost_extrasa_de_la_o_pacienta5_ianuarie_2012_nisa.

O proteza mamara realizata de societatea franceza Poly Implant Prothèse (PIP) dupa ce a fost extrasa de la o pacienta,5 ianuarie 2012, Nisa.
O proteza mamara realizata de societatea franceza Poly Implant Prothèse (PIP) dupa ce a fost extrasa de la o pacienta,5 ianuarie 2012, Nisa.
Image source: 
© Éric Gaillard, Reuters

Curtea de Appel din Paris a condamnat,în urma unui proces ce durează de ani buni, o organizaţie germană – Asociaţia pentru Inspecţie Tehnică -  la plata unor despăgubi financiare pentru femei ce s-au îmbolnăvit după ce au recurs la implanturi mamare certificate de această asociaţie. Asociaţia este cea care certifică produsele în Germania, că protejează sănătatea umană şi mediul înconjurător. Procedurile au durat mai bine de 10 ani iar decizia de acum era foarte aşteptată căci ea poate însema începutul acordării de indemnizaţii în cazul a zeci de mii de femei ce au beneficiat de un astfel de implant mamar dar care au provocat cancer de sân.

Povestea a început în anii 2000, când, fabricantul protezelor – compania franceză PIP - Poly Implant Prothèse era pe locul III, la nível mondial, în rândul producătorilor de implanturi mamare, cu 100.000 de proteze produse pe an. 80% din producţia fabricii era exportată în special în America de Sud şi în Europa de Est.

Din 2005, mai multe plângeri au fost depuse în Anglia împotriva PIP după ce s-au constatat primele probleme de sănătate apărute la femei care aveau un astfel de implant. Societatea a fost atunci condamnată la plata a 1 ,4 milioane de euro dar justiţia franceză nu a declanşat nicio anchetă.

Primele plângeri au fost depuse în Franţa în 2006, pentru proteze defectuoase, iar chirurgii esteticieni au început şi ei să alerteze asupra acestei mărci. De abia în 2010 proprietarul companiei a fost chemat în faţa Tribunalului de Comerţ din Toulon iar în acelaşi an a avut loc lichidarea judiciară a PIP.

Condamnat definitiv în 2016, la 4 ani de închisoare cu executare, proprietarului societăţii i s-a interzis să mai lucreze în sectorul medical.

Se estimează că PIP a produs în total 1 million de proteze iar numărul victimelor – femei care poartă o proteză PIP defectă – este undeva la 400.000 în întreaga lume.

Acum, Asociaţia pentru Inspecţia tehnică din Germania - TÜV Rheinland - cea care a fost acum condamnată de Curtea de Apel din Paris trebuia să se ocupe de controlul materiei prime utilizate de societatea Poly Implant Prothèse (PIP) în fabricarea protezelor mamare. Până în 2010, PIP a comercializat implanturi pe care le-a umplut în mod fraudulos cu un silicon industrial.

Certificatul de conformitate eliberat de Inspecţia Tehnică a permis societăţii PIP să îşi încadreze produsele cu sigla CE – ceea ce înseamnă că sunt în conformitate cu exigenţele europene şi că pot fi vândute în aproape 70 de ţări.

Dar, protezele vândute de PIP aveau o rată de deteriorare de 6 ori mai mare decât alte mărci şi puteau antrena inflamarea nodulilor limfatici la persoanele purtătoare, potrivit avocaţilor care au apărat interesele victimelor în acest proces.

Responsabilii societăţii PIP, printre care se află şi fondatorul ei – decedat în 2019, au fost deja condamnaţi pentru fraudă.

În 2013, Tribunalul de Cormeţ din Toulon a fost primul care a condamnat Inspecţia Tehnică germană la indemnizarea tuturor părţilor civile din dosar. Dar, decizia a fost infirmată de Curtea de Apel din Aix-en-Provence în 2015 şi ulterior de Curtea de Casaţie în 2018 care a trimis însă dosarul la Curtea de Apel din Paris - care de abia acum a luat o decizie în acest caz.

“Este o zi istorică pentru victimele acestui scandal sanitar. Inspecţia tehnică germană a comis neglijenţe în controlul său”, a recţionat unul dintre avocaţii victimelor, imediat după ce a fost dată acestă sentinţă.

Ïn opinia sa, scandalul ar fi putut fi evitat, dacă ar fi fost descoperit mai devreme. Ce nu se ştie în acest moment, este dacă Inspecţia Tehnică germană va plăti şi când va acorda despăgubiri, a mai explicat avocatul.

Suma fiecărei indemnizaţii depinde de situaţia fiecărei victime, fiind vorba de sume cuprinse între 20.000 şi 70.000 de euro pe pacientă.

25.000 de femei au deschis până acum o procedură judiciară în acest caz. Factura globală pentru Inspecţia Tehnică germană ar putea ajunge la cel puţin 500 de milioane de euro, arată calculul avocaţilor.

Contactată de France Presse, organismul german susţine că a luat act de decizia Curţii de Apel din Paris dar că este în dezacord cu ea pe motiv că şi-a făcut “datoria în conformitate cu legislaţia în vigoare şi că nu era sarcina sa de a detecta frauda”.

Acum, potrivit Agenţiei franceze de securitate sanitară a produselor de sănătate, «dispozitivele medicale nu necesită o autorizaţie pentru a fi puse pe piaţă aşa cum este cazul medicamentelor". Ci, au nevoie doar de recunoaşterea unei conformităţi europene – CE – din partea unui laborator. Există undeva la 80 de astfel de organisme în Europa iar odată emisă certificarea de conformitate europeană – un produs medical non-farmaceutic poate fi comercializat legal.