Myanmar: Aung San Suu Kyi, pentru prima dată în faţa tribunalului

Aung San Suu Kyi a putut, pentru prima oară, să discute direct cu echipa ei de avocaţi. Până acum audienţele se făceau online – şi deci erau uneori anulate în lipsa unei conexiuni internet corecte.

„Am întâlnit-o timp de o jumătate de oră” a declarat agenţiei France Presse una dintre avocatele fostei lidere a guvernului civil din Myanmar. „Părea bine sănătoasă şi încrezătoare” a mai spus avocata. Fosta lideră, azi în vârstă de 75 de ani, ar mai fi prezis că partidul ei, „Liga naţională pentru democraţie (LND) va exista atâta vreme cât va exista poporul birman întrucât Liga a fost creată de popor”. Un mesaj direct adresat militarilor. Intr-adevăr, reamintim că junta militară, care a realizat puciul din întâi februarie, ameninţă că va dizolva LND. Militarii acuză Liga de fraudă electorală la alegerile de anul trecut, scrutin câştigat masiv de partidul lui Aung San Suu Kyi. Chiar dacă scrutinul a fost criticat pentru lipsa sa de transparenţă, Asian Network for Free Elections a estimat că ”el a reprezentat, de o manieră generală, voinţa poporului birman”.

Laureată a premiului Nobel pentru Pace în 1991, aceasta din urmă face parte din cei peste 4.000 de oameni deţinuţi de militari de când a avut loc puciul acum aproape 4 luni. Aung San Suu Kyi este acuzată, printre altele, de deţinere ilegală a unor aparate de emisie-recepţie şi de faptul că ar fi încălcat nişte legi privind secretele de stat care datează din epoca colonială. De asemenea, ea este acuzată că ar fi primit mită 11 kg de aur şi nişte sute de mii de dolari.  „Tot atâtea acuzaţii considerate drept absurde de populaţie”, transmite corespondenta RFI la faţa locului. In cazul în care este găsită vinovată, lidera Ligii ar putea fi scoasă din viaţa politică birmană şi chiar condamnată la ani grei de închisoare.

In ultimele luni, după lovitura de stat a militarilor, revolta birmană a fost înăbuşită în sânge. Peste 800 de civili – printre care copii şi femei – au fost ucişi, spune Asociaţia de asistenţă în favoarea prizonierilor politici, un ONG local. Zeci de mii de alte peroane au fost deplasate din cauza confruntărilor dintre forţele armate şi miliţiile etnice, foarte numeroase în Myanmar. Ultimele ciocniri au avut loc duminică şi s-au soldat cu cel puţin 33 morţi, din spusele unor combatanţi ostili noii puteri militare. In fine, pe lângă aceste lupte armate, junta militară este confruntată zilnic cu manifestaţii şi greve – în spitale, şcoliu sau diverse firme private.

Observatorii se întreabă dealtfel dacă Aung San Suu Kyi este la curent cu aceste crize şi violenţe întrucât de când a fost arestată pe întâi februarie, ea este cu domiciliu forţat. In realitate, strategia armatei pare a fi următoarea. O ţinem departe de public pe Aung San Suu Kyi, tragem de timp la proces, îi aducem acuzaţii grave şi astfel „obosim” poporul care, treptat, nu o va mai sprijini pe lidera democrată care astfel nu va mai avea niciun viitor politic.