Emmanuel Macron în Rwanda pentru o etapă finală de normalizare a relaţiilor cu Franţa

Preşedintele Emmanuel Macron a lansat un proces de normalizare a relaţiilor cu Rwanda chiar de la instalarea sa, cu patru ani în urmă, la Palatul Elysée, iar această scurtă vizită la Kigali este considerată ca etapa finală a acestor demersuri. Spectrul genocidului din 1994, soldat cu 800 000 de morţi în special printre membrii etniei tutsi, marchează încă relaţiile dintre Franţa şi Rwanda.

În mod simbolic, Emmanuel Macron se va duce, imediat după aterizarea la Kigali, direct la Memorialul genocidului unde sunt înhumate rămăşiţele pămînteşti a peste 250 000 de victime. O altă etapă a vizitei lui Emmanuel Macron este inaugurarea unui nou centru cultural francofon la Kigali. De notat că Franţa a sprijinit numirea unei personalităţi rwandeze, este vorba de doamna Louise Mushikiwabo, în fruntea Organizaţiei internaţionale a Francofoniei. Între 2009 şi 2018 Louise Mushikiwabo a fost membră a guvernului rwandez, printre altele ocupîndu-se de externe.

Anul acesta, în luna martie, o comisie de experţi dirijată de istoricul Vincent Duclert a prezentat concluziile unei noi anchete privind rolul Franţei în momentul genocidului. Nu este primul raport de acest gen şi s-ar putea să mai apară şi altele. Concluzia care se conturează este că în 1994 preşedintele de atunci al Franţei, socialistul François Mitterrand, precum şi echipa din jurul lui, nu au înţeles de fapt ce se întîmpla cu adevărat în Rwanda şi au sprijinit un regim naţionalist format din membri ai etniei hutu. Acest regim rasist, radicalizat, a manipulat sute de mii de membru ai etniei hutu pentru a ucide, într-o manieră barbară, în special cu macetele, sute de mii de membri ai etniei tutsi precum şi mii de etnici hutu moderaţi.

Actualul preşedinte al Rwandei, Paul Kagame, un etnic tutsi, se află la putere din 1994 cînd a reuşit să provoace o revoltă împotriva regimului genocidar. El aşteaptă ca Franţa să-şi ceară scuze pentru orbirea de care a dat dovadă în 1994 cînd dispunea şi de o forţă militară de intervenţie în Rwanda, fără însă ca aceasta să fi intervenit la timp şi în sensul cel bun.

Lui Paul Kagame i se recunosc multe merite, de exemplu faptul că a pacificat Rwanda şi că a avut o politică economică benefică. În acelaşi timp opoziţia rwandeză îl consideră un dictator şi îi cere lui Emmanuel Macron să se exprime în favoarea drepturilor omului. Este greu de crezut însă că şeful statului francez va aborda la Kigali subiecte susceptibile să-l pună într-o lumină inconfortabilă pe Paul Kagame. Din rîndurile opoziţiei rwandeze unele voci (citate de cotidianul Le Figaro) reproşează Franţei că are două unităţi de măsură pentru dictatori: dictatorii buni sunt cei care ar sprijini interesele Franţei iar dictatorii răi sunt cei care nu ar face jocul intereselor franceze…

După vizita la Kigali preşedintele Emmanuel Macron se va duce, vineri 28 mai, în Africa de sud pentru o scurtă vizită axată în special pe lupta împotriva pandemiei şi pe criza economică provocată de virus pe continentul african. Este interesant de constat totuşi că epidemia a fost mai puţin virulentă pe continentul african decît se aşteptau experţii. Problemele economice ale Africii rămîn însă acute iar recent, la Paris, Emmanuel Macron a prezidat un summit consacrat ajutorării Africii. Ceea ce vizează şeful statului francez în perspectivă este şi diminuarea fluxului migrator african prin stimularea economiilor de pe acest continent.