Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron recunoaşte partea de vină a Franţei în genocidul rwandez

capture_decran_2021-05-27_a_13.49.42.png

Preşedintele Emmanuel Macron vizitînd memorialul genocidului de la Kigali, 27 mai 2021.
Preşedintele Emmanuel Macron vizitînd memorialul genocidului de la Kigali, 27 mai 2021.
Image source: 
Ludovic Marin/AFP

Franţa nu este complice, dar poartă o grea responsabilitate pentru genocidul comis în Rwanda în 1994, a declarat joi 27 mai preşedintele francez Emmanuel Macron aflat în vizită la Kigali. Este pentru a doua oară că un preşedinte francez vizitează Rwanda din 1994 încoace cînd în jur de 800 000 rwandezi, în special etnici tutsi, au fost ucişi de membri radicalizaţi şi manipulaţi ai etniei hutu. Franţa a recunoscut abia în 2007 că a comis erori politice în Rwanda şi că acestea au favorizat comiterea genocidului.

Polemicile şi controversele legate de rolul Franţei în contextul acestei teribile drame durează de multă vreme. Primul preşedinte francez care s-a dus în Rwanda şi a recunoscut că Franţa are lucruri să-şi reproşeze în această privinţă a fost Nicolas Sarkozy. Acum, Emmanuel Macron merge mai departe cu acceptarea responsabilităţii franceze şi afirmă că Franţa are datoria de a privi istoria în faţă şi de a recunoaşte că prin orbirea ei a provocat imense suferinţe poporului rwandez.

Această orbire poartă în primul rînd numele preşedintelui socialist François Mitterrand şi a echipei sale aflată la putere în 1994. François Mitterrand se afla însă la acea oră în coabitare cu dreapta, iar ministerul de externe era în subordinea lui Alain Juppé. Nu se poate spune deci că erorile de analiză comise atunci aparţin exclusiv socialiştilor.

Iată, pe scurt, ce s-a întîmplat. Franţa semnase încă din 1975 un acord de cooperare militară cu Rwanda şi sprijinea din toate punctele de vedere, militar, financiar şi diplomatic un guvern dominat de etnia hutu şi condus de Juvénal Habyarimana. În 1990 însă în Rwanda a izbucnit o revoltă a etniei tutsi care a degenerat în război civil. În acel context tulbure, pe data de 6 aprilie 1994, preşedintele Habyarimana a căzut victimă unui atentat, mai mai precis a fost doborît avionul în care se afla împreună cu omologul său din Burundi. Acest atentat a fost pretextul pentru declanşarea genocidului de către regimul naţionalist şi rasist hutu, pe care Franţa l-a sprijinit de fapt în continuare… Masacrele au durat între luna aprilie şi luna iulie, iar Franţa, deşi avea trupe pe teren, nu a fost capabilă să le împiedice. Mai grav pare acum însă faptul că Franţa nu a fost atunci capabilă, prin experţii ei, prin şefii ei militari şi prin diplomaţii ei, să înţeleagă ce se pregătea în Rwanda şi să prevină masacrele. Regimul hutu s-a prăbuşit ulterior odată cu victoria militară a rebelilor de etnie tutsi, al căror şef, Paul Kagame, este şi actualul preşedinte al ţării.

„Prin recunoaşterea trecutului permitem deasemenea justiţiei să avanseze. Ne angajăm ca nici o persoană bănuită de crima de genocid să nu scape de sentinţa judecătorilor” a mais spus Emmanuel Macron la Kigali, unde a vizitat memorialul genocidului din 1994. Iată însă, prin cuvinte mai clare, cum recunoaşte Emmanuel Macron partea de responsabilitate a Franţei: „Dorind  să împiedice un conflict regional sau un război civil, Franţa a rămas de fapt de partea unui regim genocidar. Ignorînd alertele lansate de cei mai lucizi dintre observatori, Franţa şi-a asumat responsabilitatea copleşitoare într-un angrenaj care a dus la cele mai grave consecinţe, exact acelea pe care Franţa dorea să le evite.”

Probabil că mulţi rwandezi aşteptau mai mult de la Emmanuel Macron, adică scuze oficiale pentru răul comis de francezi chiar dacă nu în mod intenţionat. Organizaţia Naţiunilor Unite, încă din 1999, după ce a ordonat o anchetă minuţioasă legată de genocid, şi-a recunoscut erorile de apreciere şi şi-a cerut scuze în mod oficial. Iar în anul 2000, primul ministru belgian de atunci, Guy Verhofstadt, vizitînd memorialul de la Kigali, a pronunţa următoarele cuvinte: „În numele poporului meu vă cer iertate.” Belgia a fost putere colonială în Rwanda între 1923 şi 1962

Vizita lui Emmanuel Macron la Kigali este deja considerată ca fiind una istorică, iar unii comentatori consideră că mai mult decît scuzele contează reconcilierea. Mai ales că timp de mai mulţi ani, între 2006 şi 2009 relaţiile diplomatice dintre Franţa şi Rwanda au fost întrerupte. Emmanuel Macron nu a folosit în discursul său cuvîntul iertare aşa cum ar fi aşteptat rwandezii, dar nici nu l-a omis. „Cei care au traversat întunericul vor putea să ne ofere poate în dar iertarea lor” a spus preşedintele francez.