Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa îşi suspendă operaţiunile militare comune cu forţele armate din Mali

mali.jpeg

Franta a anuntat cà îsi suspendà operatiunile comune si cooperarea militarà cu Mali.
Franta a anuntat cà îsi suspendà operatiunile comune si cooperarea militarà cu Mali.
Image source: 
Joël Saget/AFP

Franţa trece de la vorbe la fapte. Zilele trecute, preşedintele Emmanuel Macron ameninţase în paginile lui Journal du Dimanche că Franţa îşi va retrage trupele din Mali dacă puciştii care au preluat puterea la Bamako se aliază cu jihadiştii. Acum, Parisul a anunţat că îşi suspendă cooperarea militară bilaterală cu Mali.

Decizia Parisului este destinată să facă presiune asupra militarilor de la Bamako. Juntă care, pentru a doua oară în mai puţin de un an, a răsturnat civilii de la putere. Gestul Franţei se vrea un îndemn de a aplica tranziţia politică la Bamako, în sensul cerut de comunitatea internaţională.

Analiza făcută de Paris este că această succesiune de lovituri de stat nu face decât să accentueze criza politică, situaţie de care ar putea profita grupurile jihadiste din ţară, extrem de numeroase şi de active. Pentru analişti, „Parisul îl pune astfel în gardă pe colonelul Assimi Goita”, liderul puciştilor. Mingea e acum la acesta. Sau se supune cererilor organizaţiilor africane şi aplică rapid procesul tranziţiei politice, sau Franţa chiar se retrage din Mali.

Pentru moment, Parisul a anunţat, joi seara, doar „suspendarea operaţiunilor militare comune şi a cooperării” dar soldaţii francezi – peste 5.000 – rămân la faţa locului în cadrul operaţiunii Barkhane. Iniţial, parteneriatul militar operaţional între cele două armate era un dispozitiv destinat să-i formeze pe soldaţii malieni pentru ca aceştia, într-o bună zi, să poată face faţă singuri ameninţării jihadiste.

Viitorul acestei cooperării depinde de răspunsurile primite de Paris de la Bamako. Francezii cer, printre altele, numirea unui prim ministru civil şi care să nu fie apropiat cercurilor islamiste. In al doilea rând, Franţa vrea ca în Mali să aibă loc alegeri libere şi transparente, cel mai târziu, în februarie anul viitor. De notat că aceste „cereri” franceze sunt similare cu cele fixate de Uniunea africană.

O eventuală retragere a trupelor franceze din Mali ar fi o catastrofă, din mai multe puncte de vedere. Acest lucru ar întări grupurile teroriste care s-ar putea „lăuda” cu acest triumf absolut. In plus, în termeni de propagandă şi de recrutare de noi forţe, plecarea soldaţilor francezi ar fi mai mult decât benefică jihadiştilor.

Reamintim că Franţa este angajată în Sahel din anul 2013. Peste 5.000 de soldaţi francezi sunt desfăşuraţi la faţa locului – în mare parte în Mali – iar succesele militare contra unor organizaţii precum Daech sau al-Qaida nu au putut împiedica degradare asituaţiei securitare din ţară.

Incă de la prima lovitură de stat de anul trecut, Parisul a încercat să europenizeze gestiunea crizei din Sahel. Fără legitimitate democratică, e greu de imaginat că vreun partener al Franţei se va implica acolo. De unde şi graba Parisului de a face presiuni asupra militarilor de la Bamako.

 
Franţa îşi suspendă operaţiunile militare comune cu forţele armate din Mali