Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: dezbatere naţională pe tema justiţiei dat fiind că 80 % dintre francezi o consideră „laxistă”

capture_decran_2021-06-06_a_17.24.24.png

Pe data de 19 mai zeci de mii de poliţişti au manifestat în faţa Adunării Naţionale Franceze la Paris denunţînd "laxismul" justiţiei.
Pe data de 19 mai zeci de mii de poliţişti au manifestat în faţa Adunării Naţionale Franceze la Paris denunţînd "laxismul" justiţiei.
Image source: 
REUTERS - CHRIST

În Franţa preşedintele Emmanuel Macron anunţă o consultare naţională pe marginea justiţiei. Iniţiativa sa intervine în contextul în care instituţia judiciară este vehement criticată de numeroşi responsabili politici precum şi de  sindicatele poliţiştilor.

Expresia utilizată în Franţa pentru acest tip de dezbatere este una moştenită din sistemul politic al evului mediu, cînd erau convocate stările generale ale regatului, în franceză „les états généraux”… În context de război, de criză politică, financiară sau diplomatică erau convocate pentru o vastă consultare nobilimea, clerul şi toţi reprezentanţii celorlalte clase care plăteau impozite şi deci în mod natural aveau un cuvînt de spus pentru îndreptarea lucrurilor.

Ori de cîte ori este anunţată în Franţa o astfel de consultare ea este legată deci de o criză, iar în prezent se poate vorbi despre o profundă ruptură între poliţie şi justiţie, ceea ce, evident, nu este normal într-o democraţie şi într-un stat de drept. Pe data de 19 mai, de exemplu, zeci de mii de poliţişti au manifestat în faţa Adunării Naţionale Franceze la Paris denunţînd în primul rînd un anumit laxism al justiţiei. Fapt atipic şi rar, la această manifestaţie au participat şi ministrul de interne, Gérald Darmanin, primarul Parisului, Anne Hidalgo, precum şi diverşi deputaţi de stînga.

Preşedintele Emmanuel Macron precizează în contextul acestui anunţ că rămîne profund ataşat unor principii precum separarea puterilor în stat şi independenţa justiţiei. În acelaşi timp, el doreşte să evite o situaţie care poate deveni periculoasă dacă între poliţie şi justiţie continuă să de adîncească disensiunile şi neîncrederea. Consiliul naţional al barourilor, regrupînd 70 000 de avocaţi francezi, este favorabil acestei dezbateri, sperînd de fapt şi că anumite lucruri se vor clarifica în urma discuţiilor pentru că şi justiţia, ca şi poliţia, se plînge de lipsă de mijloace. Magistraţii avertizează însă că nu doresc ca această consultare naţională să ia o turnură electoralistă, date fiind alegerile prezidenţiale din Franţa de anul viitor. Pe de altă parte, după cum rezultă din sondaje, securitatea devine principala preocupare a francezilor în prezent şi deci subiectul va fi central în perspectiva prezidenţialelor.

Într-o analiză publicată de revista Marianne, Jacques Juillard afirmă următoarele: „Într-un stat care şi-a pierdut pedalele vedem cum se profilează la orizont o poliţie de dreapta şi o justiţie de stînga. Şi cu toate aceastea judecătorii sunt burghezi iar poliţiştii proletari.” Jacques Juillard semnalează în articolul său o „stranie inversare a valorilor” între stînga şi dreapta, printre altele faptul că stînga nu mai are curajul să discute despre securitate pentru a nu fi taxată de rasistă sau de xenofobă. Ori, explică analistul francez, Revoluţia franceză este cea care a consacrat securitatea ca un drept natural şi imprescriptibil al omului, alături de dreptul la libertate, de dreptul la proprietate şi de dreptul la revoltă în caz de opresiune…

Editorialistul Jacques Juillard mai evocă un sondaj din care rezultă că 80 la sută dintre francezi consideră într-adevăr că justiţia este laxistă. Recent, dezbaterea în jurul justiţiei a fost relansată după ce asasinul unei pensionare evreice a scăpat de înfăţişare în faţa justiţiei pe motivul că ar fi comis crima sub influenţa drogurilor, deci că ar fi fost iresponsabil în momentul actului. Această decizie de justiţie a creat stupoare atît în Franţa cît şi în străinătate, şi probabil că şi ea se află la originea iniţiativei prezidenţiale de a preconiza o serioasă reformă a justiţiei.