Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron îşi prezintă priorităţile diplomatice în ajunul summit-urilor G7 şi NATO

macron.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysée, 10 iunie 2021.
Presedintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysée, 10 iunie 2021.
Image source: 
REUTERS - PASCAL ROSSIGNOL

După o pauză de aproape 2 ani datorată pandemiei de Covid-19, liderii celor mai bogate 7 state din lume se reunesc începând de azi în Anglia. Summitul G7 va căuta să aducă răspunsuri comune crizelor cu care se confruntă lumea de azi. In acest sens, cei 7 au promis că vor distribui până anul viitor un miliard de doze de vaccinuri anti-Covid ţărilor în curs de dezvoltare în speranţa de a pune astfel capăt pandemiei. In ajunul întâlnirii G7 dar şi a summit-ului NATO de luni, preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi-a prezentat priorităţile diplomatice.

Profitând de proximitatea celor două întâlniri internaţionale la vârf, Emmanuel Macron şi-a prezentat joi seara priorităţile diplomatice ale Franţei. Ocazie cu care s-a demarcat subtil de omologul său american Joe Biden.

In privinţa vaccinurilor anti-Covid – temă principală pe masa summit-ului G7 – liderul de la Paris pledează pentru un efort mai susţinut, în particular vizavi de Africa şi de ţările cele mai sărace. In acest sens, Macron spune că trebuie nu doar să le donăm mai multe doze – sens în care a s-a exprimat şi gazda summit-ului G7, premierul britanic Boris Johnson – dar şi laboratoarele farmaceutice trebuie să joace jocul solidatrităţii, adică să dea şi ele doze. Asta întrucât, estimează preşedintele Franţei, respectivele laboratoare au primit finanţări publice, de la diversele state, uriaşe. Ca o comparaţie la acest capitol, ONG-ul Oxfam estimează că în ritmul actual al vaccinărilor, statelor sărace le vor trebui 57 de ani de acum încolo ca să ajungă la acelaşi nivel de protecţie precum cel al statelor din grupul G7.

In privinţa NATO, Emmanuel Macron s-a abţinut să reproducă formula sa şoc de acum doi ani când spunea că Alianţa este în stare de moarte cerebrală. In schimb, locatarul de la Elysée insistă pe faptul că trebuie făcută o «foarte mare clarificare strategică», o analiză a locurilor strategice. Rusia, Orientul apropiat, Africa, China – NATO trebuie să ştie cu cine colaborează, cine şi unde îi sunt duşmani. «Cu Rusia trebuie construit un cadru destins dar exigent. Trebuie să nu facem de exemplu niciun compromis când se fac incursiuni, intimidări sau atacuri cibernetice. In acelaşi timp, trebuie să luăm în calcul şi realitatea geografică a Europei » a insistat Macron. In fine, pentru preşedintele francez, «China nu face parte din geografia atlantică sau atunci harta mea are probleme». O aluzie la adresa Washington-ului care ar dori să reorienteze Alianţa contra Beijing-ului. Apropos de relaţiile Uniunii europene cu China, Macron a declarat şi mai răspicat că linia pe care o preconizează el «nu este nici să fim vasalizaţi de China dar nici să nu ne aliniem în acest dosar pe SUA». De asemenea, Emmanuel Macron şi-ar dori instaurarea unor «reguli de conduită» în sânul NATO. O aluzie la Turcia cu al cărei lider Recep Tayyep Erdogan preşedintele Franţei se va întâlni în marginea summit-ului de la Bruxelles.

In fine, ziarul Le Monde mai remarcă un dosar în care Macron şi-a expimat un punct de vedere particular, acela al controlului armamentelor. In contextul în care Joe Biden şi Vladimir Putin se regăsesc la Geneva pe 16 iunie pentru a evoca acest subiect sensibil, liderul de la Paris pune în gardă contra revenirii la vechi formule, din vremea războiului rece. «Europa nu este doar un obiect sau un teritoriu al împărţirii influenţelor. Trebuie ca noi, europenii, să fin interlocutori, decidenţi şi co-semnatari» e de părere Macron. O formulă care riscă să-i busculeze pe acei europeni care, din motive istorice, au decis să delege chestiunea securităţii «naşului american», scrie Le Monde. Ziar care conchide astfel analiza recentei intervenţii a şefului statului: «Cu 10 luni înaintea viitoarelor alegeri prezidenţiale, Emmanuel Macron nu vrea să renunţe la politica externă pentru a se consacra doar afacerilor naţionale. Dealtfel, şi Joe Biden a renunţat să mai facă distincţia între cele două.