Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Economia, calul de bătaie al scrutinului prezidențial din Iran

iran.jpg

La Teheran, 16 iunie 2021, alegàtori ai candidatului conservator Ebrahim Raissi.
La Teheran, 16 iunie 2021, alegàtori ai candidatului conservator Ebrahim Raissi.
Image source: 
via REUTERS - WANA NEWS AGENCY

In Iran au loc astăzi alegeri prezidențiale. Aproape 60 de milioane de alegători sunt chemați la urne ca să departajeze 4 candidați aflați în cursă. Inițial, Consiliul gardienilor Constituției, organul de supraveghere însărcinat să valideze candidaturile și să supervizeze scrutinul, reținuse 7 candidați. Trei dintre ei s-au retras însă între timp iar din cei 4 rămași în cursă, conservatorul Ebrahim Raissi este dat marele favorit.

Spre surprinderea multor analiști, numeroase personalități politice de prim-plan precum fostul șef de stat ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad sau ex-șeful Parlamentului, Ali Larijani, au fost respinse din cursa prezidențială. Legislativele de anul trecut fuseseră și ele marcate de nenumărate descalificări.

Nu e deci de mirare că actuala campanie, ca și cea din 2020, s-a derulat într-o atmosferă atonă, lipsită de pasiune. Inițial, din cei 7 reținuți în cursă, doi erau moderați și 5 conservatori. Unul dintre moderați și doi conservatori au preferat să se retragă înainte de start. Au demarat așadar competiția pentru șefia statului 4 candidați. Doi sunt însă cu șanse reale de câștig: moderatul Abdolnasser Hemati și conservatorul Ebrahim Raissi. Acesta din urmă, în vârstă de 62 de ani și până nu demult necunoscut marelui public fiind totuși șeful puterii judiciare din Iran, este dat marele favorit. El este creditat de sondaje cu 62% din voturi încă din primul tur. In timpul campaniei, Raissi a promis că se va ocupa cu prioritate de cei săraci și că ca relansa producția națională. Pe plan extern, Raissi se declară favorabil unui acord nuclear cu marile puteri. El recunoaște însă că va fi greu de relansat acordul obținut la Viena în 2015.

In fața lui Raissi, moderatul Hemati, fost președinte al Băncii centrale iraniene, în ciuda eforturilor făcute la diversele dezbateri televizate cu ceilalți candidați, nu a reușit să capteze atenția tuturor partidelor reformatoare și moderate. Ori aceste două electorate, decepționate mai ales de bilanțul social și economic al președintelui actual Hassan Rohani, sunt esențiale pentru victorie. Analiștii prezic că absenteismul va fi uriaș la acest scrutin, primul care ar urma să fie penalizat de rămânerea acasă a alegătorilor urmând să fie Hemati.

Economia iraniană, calul de bătaie al acestui scrutin, este la pământ, în mare parte din cauza sancțiunilor americane. Inflația a depășit 50% iar moneda națională a degringolat în ultima vreme. Tara e în recesiune de trei ani. Nu e deci de mirare că principala preocupare a alegătorilor este economia. La criza procovată de reinstaurarea sancțiunilor americane în 2018 s-a adăugat, de aproape un an și jumătate, criza sanitară provocată de epidemia de Covid.

A doua miză a acestor alegeri este participarea. Până și aiatolahul Ali Khamenei, ghidul suprem iranian, le-a cerut alegătorilor să meargă la vot în ciuda nemulțumirii lor față de criza economică și inflația uriașă. Intr-un recent discurs el a comparat absenteismul cu «un păcat capital».

La precedentul scrutin prezidențial, de acum 4 ani, participarea depășise 70%. Acum se prezice o participare de vreo 45 de procente, semn al unei nemulțumiri socio-economice enorme. Déjà, la legislativele de anul trecut, nu veniseră la urne decât 43% din alegători.

 
Economia, calul de bătaie al scrutinului prezidențial din Iran