Alegeri regionale în Franța: de ce nu vor vota tinerii?

regionales.jpg

Thierry Mariani, candidat al Reuniunii nationale (ex-Front national), aici alàturi de Marine Le Pen, ar putea cuceri regiunea de sud a Frantei, PACA, la alegerile regionale din 20 si 27 iunie 2021.
Thierry Mariani, candidat al Reuniunii nationale (ex-Front national), aici alàturi de Marine Le Pen, ar putea cuceri regiunea de sud a Frantei, PACA, la alegerile regionale din 20 si 27 iunie 2021.
Sursa imaginii: 
AFP/CHRISTOPHE SIMON

Duminică au loc în Franța alegeri regionale și departamentale. Turul doi al acestui ultim scrutin înaintea prezidențialelor de anul viitor, va avea loc pe 27 iunie. Alegerile, organizate într-un context sanitar delicat din cauza epidemiei de Covid-19, ar urma să fie marcat de un uriaș procent de absenteism. Peste 60% din electorat ar putea rămâne acasă, potrivit unui recent sondaj realizat pentru ziarul economic Les Echos. Se prezice în particular un mare dezinteres din partea tinerilor și a femeilor. Cum se explică acest lucru?

Un recent sondaj arăta că 80% dintre tineri nu vor merge duminică la urne. Lipsă de informații, dezinteres total, semn de rebeliune? Greu de explicat de ce tinerii nu vor să voteze.

Intr-un recent articol publicat de Le Figaro, tinerii intervievați spuneau că nici măcar nu știu la ce folosesc regionalele. Alții că nu știau că au loc alegeri duminică, șamd. Un politolog citat de același ziar conservator confirma dezinteresul tinerilor pentru alegeri. Pe de o parte, din lipsă de informații. Pe de altă parte, din cauza mizelor ascunse. In realitate, informațiile date de presă se concentrează pe duelurile post-regionale. Dacă cutare partid sau personalitate pierde sau câștigă, ce impact va avea acest lucru asupra scrutinului prezidențial de anul viitor? Puțină lume abordează însă mizele regionale.

Această lipsă de explicații din partea presei și a candidaților, este un alt motiv care îi face pe tineri să se dezintereseze de regionale. Nimeni nu vede la ce folosește regiunea, care este impactul acesteia asupra vieții cotidiene. Sau atunci, lumea o consideră un eșalon administrativ suplimentar, prins între ciocan – statul – și nicovală - adică comuna.

Așa se explică așadar de ce tinerii nu sunt atrași de oferta electorală prezentată la regionale. «Dacă nu înțeleg la ce folosește scrutinul, nu merg la vot» confirmă o profesoară de științe politice citată tot de Le Figaro. In plus, cum nu au fost mitinguri electorale din cauza epidemiei de coronavirus, vizibilitatea diverșilor candidați a fost și mai slabă.

In fine, toate studiile o confirmă, categoria de vârsta a devenit factorul cel mai puternic al participării electorale. Cu alte cuvinte, socializarea politică vine odată cu vârsta. Dintotdeauna, s-a votat mai mult la 50 de ani decât la 25. In ultima vreme însă, «efectul vârstă» a devenit predominant.

In final sa spunem că aceste alegeri regionale departamentale au deci loc duminică în cele 13 regiuni administrative metropolitane ale Frantei și în 4 teritorii și departamente franceze de peste mări. Actualmente, dreapta conduce 8 regiuni, stânga 5, centrul are controlul a 2 regiuni, la fel ca și mișcările regionaliste. La scrutinul de acum, sondajele prezic mari pierderi pentru stânga – în parte din cauza faptului că stânga este foarte dezubinată, cu mai mulți candidați în același loc și fără lider național de anvergură – un probabil succes și mai mare pentru partidele de dreapta și, în premieră, cel puțin o regiune dacă nu chiar 2-3 conduse de Reuniunea națională, fostul Front național, mișcarea de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen.

 
Alegeri regionale în Franța: de ce nu vor vota tinerii?