Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Operaţiunea Barbarossa: cu 80 de ani în urmă Hitler lansa „războiul absolut”

În urmă cu 80 de ani, mai precis pe data de 22 iunie 1941, Hitler lansa atacul asupra Uniunii Sovietice, operaţiune numită Barbarossa. Hitler spera într-o victorie rapidă, în numai trei luni. În Franţa au apărut mai multe cărţi în ultimii ani despre această mare înfrutare dintre Hitler și Stalin, înfruntare de o violenţă și de o amploare fără precedent în istoria umanităţii.

Aș evoca aici doar două apariţii editoriale care mi se par esenţiale pentru a înţelege ce s-a întîmplat în urmă cu 80 de ani. Prima carte este dedicată operaţiunii militare ca atare, a doua este dedicată pactului Ribbentrop-Molotov care de fapt a fost rupt o dată cu atacul lansat de Hitler.

„Barbarossa 1941. Războiul absolut” este o carte de o mie de pagini semnată de doi cercetători, francezul Jean Lopez și georgianul Lasha Otkhmezuri, apărută în 2019 la editura Passés/Composés. O carte monumentală, o frescă istorică plină de detalii tehnice, în care cei doi istorici demonstrează pe de o parte că Wermachtul nu putea cîștiga acest război și pe de altă parte că Hitler era nebun. 

O noutate în această carte sunt numeroasele informaţii despre strategia foametei adoptată de Hitler pentru a obţine două obiective: pe de o parte să-i forţeze pe soldaţii germani să înainteze cu orice preţ, și pe de altă parte să extermineze populaţia Uniunii Sovietice. Mai precis, cei doi istorici arată că în mod intenţionat Hitler le-a cerut soldaţilor germani să se „aprovizioneze” singuri, ceea ce a însemnat înfometarea populaţiilor aflate în teritoriile ocupate. Concomitent, în jur de 3 milioane de soldaţi ruși luaţi prizonieri mureau de foame în lagărele germane.

Cei doi istorici compară această strategie cu exterminarea prin foamete orchestrată de Stalin în Ucraina, între 1932 și 1933, pentru a forţa cooperativizarea agriculturii. O strategie care, potrivit majorităţii istoricilor a însemnat între trei milioane și cinci milioane de victime…

Războiul lui Hitler împotriva Uniunii Sovietice nu a fost unul obișnuit, ci unul rasial și colonial, un război de exterminare, afirmă cei doi istorici. Iar această barbarie, inclusiv dorinţa lui Hitler de a distruge ceea ce el numea „hidra iudeo-bolșevică”, i-a determinat pînă și pe cei care doreau să scape de Stalin să lupte împotriva nemţilor…  Cînd ucrainenii și balticii îi primeau pe germani ca pe niște eliberatori, ei nu știau încă de fapt că Hitler voia să le rezerve rolul de sclavi ai Germaniei. Tot în acest context a început și ceea ce s-a numit mai tîrziu Holocaustul, altfel spus exterminarea sistematică a evreilor, iar unele pagini sunt stupefiante pentru că descoperim cum mulţi evrei au fost masacraţi de naţionaliștii lituanieni sau de ucrainenii liderului ucrainean naţionalist Stépan Bandera.

Operaţiunea Barbarossa poate fi mai bine înţeleasă și după lectura unei alte cărţi, publicată în Franţa în 2020, intitulată Pactul diavolilor, scrisă de istoricul britanic Roger Moorhouse, carte apărută la editura Buchet / Chastel. Din analizele istoricului britanic rezultă alte lucruri incredibile, și anume că Stalin nu s-a așteptat la acest atac, deși era informat în legătură cu masarea de trupe germane la frontierele Uniunii Sovietice. 

Semnat pe 23 august 1939 între Germania nazistă și Uniunea sovietică, acest pact a stupefiat atunci întreaga lume și a provocat veritabile tragedii în rîndurile unor partide comuniste, cum a fost cazul cu cel francez. De pe o zi pe alta adversarul diabolizat al comuniștilor francez, Hitler, a devenit un aliat al celui care reprezenta „farul luptei anti-capitaliste”, marele Stalin. Roger Moorhouse dă de înţeles în cartea sa că Stalin ar fi continuat acel „parteneriat” cu Hitler în vederea împărţirii lumii, în special a Imperiului britanic… Titlul acestei cărţi are o încărcătoră simbolică. Nazismul, ca o încarnare a răului suprem, a avut la un moment dat un frate geamăn, care a fost stalinismul.

Istoricul britanic Roger Moorhouse contrazice de fapt ideea că prin acest pact Stalin n-ar fi vrut decît să cîștige timp și că liderul de la Kremlin ar fi avut numai obiective defensive. În vara anului 1940, cînd Hitler ocupa Franţa, Molotov, ministrul de externe rus, îi adresa un mesaj omologului său german de la Moscova, Schulenburg, felicitîndu-l „pentru strălucitul succes al armatelor germane în Franţa.” Dacă la Berlin domnea diavolul, și la Moscova se pregăteau lucruri diabolice, este ceea ce înţelegem din această carte.