Conferinţă internaţională la Berlin pe marginea Libiei

Această conferinţă intervine în contextul în care, pe 23 octombrie anul trecut a fost semnat un acord de încetare a focului între facţiunile libiene, iar pe 24 decembrie anul acesta sunt prevăzute alegeri prezidenţiale și legislative în Libia. Germania a mai găzduit, în ianuarie anul acesta, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, o conferinţă pe marginea Libiei.

Comunitatea internaţională, ONU, Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă de zece ani, de la căderea dictatorului Muammar Gaddafi, să frîneze deriva spre haos în Libia și să pacifice această ţară. Rivalitatea dintre două regiuni, Tripolitania la vest și Cirenaica la est, riscă să ruineze în orice moment eforturile de mediere și de pace.

În acești zece ani occidentalii și-au văzut treptat influenţa marginalizată în spaţiul libian, unde și-au plasat pionii Rusia, Turcia și Emiratele arabe unite. La sfîrșitul anului trecut ONU arăta că în Libia se află în jur de 20 000 de mercenari ruși, sirieni, sudanezi, ciadieni și de alte naţionalităţi.

Retragerea forţelor străine din Libia mai este cerută și de Liga statelor arabe precum și de Uniunea africană.

Uniunea Europeană speră că odată cu revenirea calmului și a legalităţii în Libia va putea fi oprit și fluxul de migranţi provenind din această ţară. Libia a devenit de fapt o platformă de emigrare spre Europa pentru sute de mii de africani.

Potrivit cotidianului Le Monde, în contextul rivalităţii dintre cele două regiuni libiene, Franţa l-ar fi sprijinit pe mareșalul Haftar care controlează Cirenaica. Acesta s-a ilustrat în lupta anti-jihadistă din Libia, iar Franţa ar fi încercat să imagineze în jurul acestui lider o strategie de frînare a jihadismului în regiune, dată fiind frontiera comună a Libiei cu state precum Ciad, Sudan, Niger și Algeria. Le Monde consideră însă că interesele Franţei în Libia au fost „contrariate” de jocul duplicitar al lui Haftar și mai ales de Turcia care și-a instalat un fel de tutelă neo-otomană în Tripolitania.