Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atentate Paris: Se apropie procesul 13 noiembrie 2015 iar ameninţarea teroristă ia noi forme

cea_mai_mare_sala_de_audiente_construita_vreodata_in_franta._are_750_m2_o_lungime_de_45_de_metri_si_o_latime_de_15m_si_poate_gazdui_550_de_de_persoane._a_costat_75_milioane_de_euro.jpg

Cea mai mare sală de audienţe construită vreodată în Franţa. Are 750 m2, o lungime de 45 de metri şi o lăţime de 15m şi poate găzdui 550 de de persoane. A costat 7,5 milioane de euro şi a fost construită într-un an şi jumătate.
Cea mai mare sală de audienţe construită vreodată în Franţa. Are 750 m2, o lungime de 45 de metri şi o lăţime de 15m şi poate găzdui 550 de de persoane. A costat 7,5 milioane de euro şi a fost construită într-un an şi jumătate.
Image source: 
© MM architects designers and planners

Un comando supra-antrenat şi pregătit special pentru a lovi în Franţa, trimis din Siria ori Irak pentru a ataca în numele jihadului – acest scenariu al atentatelor din 13 noiembrie 2015 este în prezent considerat de autorităţile francez din ce în ce mai puţin probabil. Ameninţarea este în continuare ridicată dar a luat o nouă formă, mai autonomă vizavi de organizaţiile teroriste dar pusă în practică de autori cu un profil complex. Din 2020 şi până în prezent, Franţa a fost ţinta a 7 atacuri catalogate teroriste iar 6 proiecte de atentat au fost dejucate în aceeaşi perioadă.

Numărul de persoane înscrise în Fişierul de semnalmente pentru prevenirea radicalizării cu caracter terorist a ajuns de la 10.000, câte erau în anul 2017 la aproximativ 8.000.

Dar asta nu înseamnă o diminuare a riscului terorist, atenţionează analiştii.

Serviciile sunt mobilizate deja şi pentru că în primele zile din septembrie va începe procesul, la Paris, a atacului terorist de pe 13 noiembrie 2015. Procesul este prevăzut să de deruleze pe durata a 8 luni. 

Mobilizarea este impresionantă pentru acest proces dat fiind că este vorba de atacurile cele mai sângeroase săvârşite vreodată în Franţa, după cel de-al doilea Război Mondial, atac revendicat oficial de o organizaţie jihadistă. Amploarea atacului terorist şi numărul mare de victime -130 - fac din acest proces unul monumental, motiv pentru care se va întinde pe atât de multe luni. 300 de avocaţi urează să se prezinte la bară dar şi 1.800 de părţi civile şi 20 de acuzaţi.

Până una alta, autorităţile se ocupă şi de persoanele care au încercat să comită un atac terorist dar nu au reuşit să-şi ducă până la capat planul. Ïncarceraţi iar acum eliberaţi, ei se află sub lupa Direcţiei generale de Securitate Internă. În 2020 au fost eliberate 120 de persoane iar 60 ies anul acesta din închisoare. Unii deţinuţi, frustraţi că nu au reuşit să îşi ducă ideea până la capăt, ar putea să încerce din nou, alertează un analist.

Si adaugă faptul că «ameninţarea islamistă nu este niciodată acolo unde ne aşteaptăm căci atunci când începem să înţelegem cu funcţionează, ea prinde o nouă formă”.

De doi ani, ameninţarea vine de la atacatori autonomi, ce nu au legătură cu organizaţii teroriste. În plus, din 2019, toţi autorii de atentate erau necunoscuţi de serviciile de informaţiI.

Sunt ultra-religioşi, fascinaţi de violenţă, depresivi, cu tulburări psihice, cu motivaţii din cele mai diverse – acesta este profilul noului atacator. El intervine cât mai simplu cu putinţă, nu dispune de armament iar instabilitatea lui personală îl determină ca în decurs de câteva ore, fără niciun semn în prealabil, să treacă la atac.

Un proiect de lege antiteroristă, aflat în discuţie în prezent în Parlament, prevede crearea unui algoritm ce permite analizarea datelor de navigare pe internet pentru a putea fi observate mai uşor unele comportamente bizare. Datele ar urma să fie furnizare de operatorii de telecom.

Un magistrat anti-terorism atenţionează asupra ceea ce se întâmplă în alte state. El dă exemplul Statelor Unite, Germaniei, Canadei – toate au fost lovite recent de atacuri ale ultra-dreptei în care sunt vizaţi musulmanii 

În opinia magistratului, “până când nu va exista un atac cu ştampila ultra-dreptei franceze, unii vor rămâne sceptici în ceea ce priveşte ameninţarea pe care o reprezintă ultra-dreapta în Hexagon”.  

Sase proiecte de atacuri ale ultradreptei au fost dejucate din 2017. Ultimul atentat era în pregătire în luna mai şi s-a finalizat prin arestarea, în Estul Franţei, a unui grup de neonazişti bănuit că dorea să atace o lojă masonică.

Acelaşi magistrat atenţionează că unii membri ai ultradreptei se antrenează militar, pentru a deveni soldaţi.

Alţii, în special simpatizanţi ai Vestelor Galbene, navighează către sfera complotistă dar se pregătesc de asemenea să treacă la acţiune oricând va fi nevoie.

În total, în închisorile franceze figurează încă aproape 500 de deţinuţi implicaţi în proceduri teroriste şi 700 de deţinuţi radicalizaţi.

În plus situaţia din Afganistan îngrijorează serviciile franceze, care, se aşteaptă la o reîntoarcere a talibanilor aflaţi în legătură cu al-Qaida.