Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O peliculă realizată de o româncă şi două filme cu lesbiene, pe afişul zilei la Cannes

20210708_103734.jpg

Afisul filmului "La Civil" al româno-belgienei Teodora Ana Mihai, pe Palatul Festivalurilor din Cannes.
Afisul filmului "La Civil" al româno-belgienei Teodora Ana Mihai, pe Palatul Festivalurilor din Cannes.
Sursa imaginii: 
Vasile Damian

Ziua a patra a festivalului de film de la Cannes este şi cea în care se prezintă primul film, «La Civil», realizat de o româncă – mai exact de o româno-belgiană. Este vorba de Teodora Ana Mihai, pentru prima oară selecţionată la Cannes unde concurează în principala secţiune paralelă Un Certain Regard. Pe afişul cursei pentru La Palme d’or, două pelicule mult-aşteptate, ambele cu lesbiene cap de afiş. Mai întâi «Benedetta» în regia olandezului Paul Verhoeven, şi apoi «La Fracture» al regizoarei franceze Catherine Corsini. 

“La Civil”, filmul realizat de româno-belgiana Teodora Ana Mihai, evocă povestea, mai bine zis drama, unei mame mexicane pe nume Cielo, plecată în căutarea fiicei ei, Laura, răpită de un cartel. Considerând că autorităţile locale sunt incompente, Cielo decide să se ocupe singură de anchetă. Colaborarea mamei disperate cu comandantul unei mişcări paramilitare o va atrage pe Cielo într-un dramatică spirală a violenţelor. Povestea lui Cielo evocată în «La Civil» este inspirată din fapte reale. Regizoarea a scris şi scenariul acestui film cu ajutorul scriitorului mexican Habacuc Antonio de Rosario.

Dacă filmul este în principal o producţie a unei societăţi din oraşul belgian Anvers, pe lista co-producătorilor figurează şi cunoscuţii fraţi cineaşti belgieni Jean-Pierre şi Luc Dardenne ca şi Mobra Films al regizorului român Cristian Mungiu, multi-premiat aici la Cannes.

In principala secţiune a Festivalului de la Cannes concurează două filme, ambele mult-aşteptate dar din motive diferite. Primul, franţuzesc, intitulat «La Fracture» - «Fractura» - realizat de Catherine Corsini, este foarte de actualitate întrucât evocă soarta unui cuplu de lesbiene în prag de despărţire – de ruptură cum spun francezii – care se regăseşte în serviciile de urgenţă ale unui spital parizian în plină manifestaţie a vestelor galbene. Personalul este debordat, manifestanţii internaţi sunt violenţi iar în afara spitalului, tensiune este maximă. «Noaptea va fi lungă» ne spune enigmatic dosarul de presă al filmului. Noi putem deduce pentru moment că vom asista la o serie de crize prin intermediul acestei pelicule: criza unui cuplu, criza socio-politică prin care trece Franţa şi criza din spitalele franceze.

Maica Benedetta, interpretatà de actrita Virginie Efira.
Maica Benedetta, interpretatà de actrita Virginie Efira.

Benedetta, sfântă şi lesbiană

Al doilea film în competiţie azi pe croazetă pentru La Palme d’or a fost regizat de olandezul Paul Verhoeven şi se numeşte «Benedetta». Rolul principal eponim, cel al unei măicuţe, al unei religioase lesbiene din mânăstirea Pescia din Toscana secolului 17, este interpretat de actriţa belgo-franceză Virginie Efira. Sex, violenţă şi religie este aşadar cocktail-ul amestecat de Verhoeven în această peliculă jucată în franceză şi adaptată din cartea «Maica Benedetta, între sfântă şi lesbiană» semnată de istorica americană Judith Brown şi inspirată din viaţa reală a lui Benedetta Carlini. Intr-un interviu acordat ziarului Le Monde, actriţa recunoaşte pe un ton umoristic că «a fost bizar să joc, la mai bine de 40 de ani, rolul unei fecioare».

In fine, să spunem că atât “La Fracture” cât şi “Benedetta” sunt selecţionate pentru a primi Queer Palm, o secţiune neoficială creată de un jurnalist francez acum un deceniu şi care recompensează în fiecare an un film care evocă tematici LGBT, queer sau feministe.

Matt Damon provoacă îmbulzeală pe covorul roşu

«Lingui – Legăturile sacre» al regizorului din Ciad Mahamat-Saleh Haroun, este considerat de mulţi drept cel mai feminist film prezentat până acum aici. Realizatorul, şcolit şi stabilit de decenii în Franţa, revine asupra valorilor considerate drept sacre în ţara sa de origine şi anume interdicţia de a avorta, supunerea femeii, violul şi exciziunea, practică barbară dar încă curentă în anumite ţări africane care constă în tăierea clitorisului tinerelor fete. Cum notează colegul nostru francez de la RFI în critica sa “Lingui” “scoate în evidenţă toată ipocrizia care domneşte în Ciad. Cea a religiei – islamul – care face toul pentru a ţine femeile acolo unde le-a decis locul patriarhatul. Ipocrizia bărbaţilor ale căror acte sunt adesea în contradicţie cu vorbele lor, şi, nu în ultimul rând, ipocrizia şcolii care pune reputaţia instituţiei înaintea misiunii sale educative”. Pe un ton optimist, realizatorul Mahamat-Saleh Haroun spune într-un interviu acordat confraţilor noştri de la canalul France 24: “Revoluţia feminista va avea loc într-o bună zi în Ciad”. Criticul de la Le Figaro e de părere că acest film african – unul din cele două de pe continent aflate în competiţie anul acesta aici – nu va lăsa insensibil juriul foarte feminist al regizorului american Spike Lee.

Matt Damon a venit aici ca să promoveze filmul franco-american “Stillwater” al regizorului Tom McCarthy în care Damon joacă rolul principal alături de actriţa franceză Camille Cottin. E notat că pelicula – în fapt un thriller - s-a filmat nu foarte departe de aici, în două cartiere din Marsilia. Urcarea lui Matt Damon pe covorul roşu a provocat agitaţie şi suspine. De asemenea, la cursul – sau masterclass cum i se spune - ţinut azi de acelaşi Matt Damon la Cannes, bilete au plecat mai repede decât pâinea caldă.

 
O peliculă realizată de o româncă şi două filme cu lesbiene, pe afişul zilei la Cannes