Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Edgar Morin la Avignon: „Lecţiile unui secol de viaţă”

 Edgar Morin

Unul dintre cele mai amoţionante momente la ediţia de anul acesta a Festivalului de la Avignon este întîlnirea cu filosoful francez Edgar Morin care a împlinit pe data de 8 iulie o sută de ani. O discuţie de o oră şi jumătate cu Edgar Morin, teoretician al cunoaşterii şi erou al Rezistenţei, va avea loc marţi 13 iulie în Curtea de onoare a Palatului Papal.

În toate fotografiile sale publicate de presa franceză în ultimul timp, Edgar Morin afişează un surîs larg, senin, tonic, pe o faţă brăzdată de riduri. Acest surîs este, cel puţin aşa îl descifrez eu, un mesaj, ascunde satisfacţia de a fi învins, într-un fel, timpul. Cînd la o sută de ani îţi păstrezi integral facultăţile intelectuale, ba chiar publici şi o carte de reflecţii, înseamnă de fapt că ai învins timpul.

În România un astfel de exemplu este filosoful Mihai Şora care a şi depăşit vîrsta de o sută de ani. Păcat că nimeni nu s-a gîndit să organizeze undeva şi o întîlnire între aceşti doi filosofi centenari, deşi Mihai Şora este mai puţin cunoscut în Europa decît Edgar Morin.

Cotidianul Libération, care a publicat săptămîna trecută un interviu cu Edgar Morin, consideră că gîndirea acestuia este marcată de un efort constant de respingere a „simplismului”. Şi într-adevăr, în toate cărţile sale, în toată activitatea sa de sociolog, de antropolog, de militant ecologist, de analist al fenomenelor culturale, Edgar Morin propune reflecţii nuanţate şi o continuă diversificare a unghiurilor de abordare.

Anul acesta editura pariziană Denoël a publicat o carte semnată de Edgar Morin intitulată „Lecţiile unui secol de viaţă”. Avem de fapt un fel de testament intelectual dar fără dimensiune didactică. În prima parte a cărţii Edgar Morin îşi povesteşte viaţa cu un ton autocritic. El explică de ce timp de şase ani a fost membru al Partidului Comunist Francez, de ce în anii celui de-al doilea război mondial l-a adulat şi el pe Stalin, ca şi alţi mulţi intelectuali francezi şi occidentali. Mai aflăm de la Edgar Morin cum s-a raportat la rădăcinile sale evreieşti dar mai ales la istorie.

Cartea sa este plină de învăţăminte, unele amare, cum ar fi acest avertisment: „Progresul economic şi tehnic poate implica şi un regres politic şi civilizaţional, regres care, după părerea mea, începe să fie din ce în ce mai vizibil în acest secol al XXI-lea”.

De mai multe ori în cartea sa Edgar Morin pune accentul pe acest fapt, şi anume că o „întoarcere la barbarie” este posibilă, şi că nici una din marile achiziţii ale civilizaţiei şi ale democraţiei nu este ireversibilă.

Iată o altă lecţie de viaţă a filosofului francez: „De fapt nu am încetat niciodată în viaţa mea să fiu student, altfel spus să continui să învăţ, să deschid noi şantiere ale gîndirii”.

Mai citez două reflecţii oferite de Edgar Morin în cartea sa, ambele sub semnul înţelepciunii adunată în decurs de un secol de viaţă:

„Este important, într-o lume în continuă transformare, să ne revizuim la fiecare zece ani viziunea asupra lumii.  (…) Istoria umanităţii este întotdeauna inteligibilă după desfăşurarea evenimentelor şi întotdeauna imprevizibilă înainte de ele”.

Edgar Morin a fost celebrat recent la UNESCO iar cu ocazia aniversării a o sută de ani a fost primit la Palatul Elysée de preşedintele Emmanuel Macron. În paranteză fie spus, filosoful francez l-a susţinut pe Emmanuel Macron la ora alegerii sale, a şi scris un articol în Le Monde despre el.

Sub cerul înstelat al sudul, în curtea de onoare a Palatului papal unde anul acesta iau loc în fiecare seară o mie de spectatori, Edgar Morin va răspunde întrebărilor puse de un jurnalist, Nicolas Truong. Cu siguranţă că vor fi abordate probleme legate de numeroasele crize ale epocii moderne, cea mai recentă fiind chiar pandemia.

Tema de anul acesta a festivalului de la Avignon a fost formulată în felul următor de directorul manifestării, Olivier Py: să ne amintim de viitor. Vom vedea ce ne va spune despre viitor acest umanist lucid, Edgar Morin, dezamăgit de multe involuţii ale societăţii umane, printre altele şi de cum merge construcţia europeană.