Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cannes 2021: pronosticuri în ajun de palmares şi aplauze pentru o româncă

palme_illustration_000_1gf5d6.jpg

Palmierii din Cannes vàzuti prin emblema Festivalului de film.
Palmierii din Cannes vàzuti prin emblema Festivalului de film.
Image source: 
Alberto PIZZOLI / AFP

In mai puţin de 24 de ore vom cunoaşte palmaresul Festivalului de film de la Cannes, ediţia 2021. O ediţie în care sunt în competiţie pentru La Palme d’or un mai puţin de 24 de lungmetraje. In diversele secţiuni paralele au mai fost prezentate ale circa 40 de pelicule. Ediţia actuală, marcată încă de epidemia de Covid – numărul de acreditaţi la Festival a fost anul acesta înjumătăţit faţă de precedenta ediţie din 2019 – a înregistrat şi o importantă prezenţă românească, lucru cu atât mai remarcabil ţinând cont de situaţie. Speculaţiile zilei la Cannes dar şi diversele filme româneşti proiectate anul acesta la Festival.

Inainte de a specula cu privire la viitorul palmares, să salutăm performanţa unei românce anul acesta la Cannes. Studenta la UNATC Carina-Gabriela Daşoveanu, invitata RFI acum două zile, a primit premiul 3 ex-aequo la secţiunea Cinéfondation – cea rezervată filmelor de şcoală de cinema – pentru pelicula «Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste». Mai mult decât cei 7.500 de euro cu care este recompensată, acest premiu cu siguranţă o va încuraja pe viitoarea regizoare să continue pe calea pe care recompensa de la Cannes i-a netezit-o bine.

Carina-Gabriela Dasoveanu (singura fatà din imagine), studentà la UNATC, a primit premiul 3 ex-aequo la sectiunea Cinéfondation.
Carina-Gabriela Dasoveanu (singura fatà din imagine), studentà la UNATC, a primit premiul 3 ex-aequo la sectiunea Cinéfondation.
Image source: 
Festival de Cannes/Cinéfondation

Prezenţele româneşti la Cannes la această ediţie 2021, o ediţie încă marcată de pandemia de Covid, au fost dealtfel numeroase în diferitele secţiuni ale Festivalului. Am citat-o pe Daşoveanu la Cinéfondation dar a fost şi româno-belgiana Teodora Ana Mihai în competiţie în principala secţiune paralelă Un Certain Regard cu filmul «La Civil» - drama unei mame mexicane căreia i-a fost răpită fiica de către un cartel al drogurilor. A fost la Cannes anul acesta din nou şi Radu Muntean cu lungmetrajul «Întregalde» în secţiunea La Quinzaine des réalisateurs. În aceeaşi secţiune a fost şi Andreea Cristina Borţun cu scurtmetrajul «When night meets dawn». Andrei Epure, tot cu un scurtmetraj, «Interfon 15», a fost prezent în secţiunea La Semaine de la Critique, secţiune al cărui juriu a fost prezidat de Cristian Mungiu. Rareori am putut cita în ultimii ani atâtea nume româneşti în acelaşi timp pe Croazetă…

Revenind la cursa pentru mult-râvnita Palme d’or 2021, să notăm pentru început că filmele franceze aflate în competiţie anul acesta au fost ceva mai numeroase decât de obicei, pandemia de Covid impunându-şi regulile şi aici – de exemplu, nu au fost deloc sau foarte puţine filme din America de sud sau Asia, două continente care vin anual cu filme apreciate şi premiate la Cannes. Cine spune filme mai multe dintr-o ţară, spune automat şi şanse mai mari pentru premii.

Dacă peliculele franceze «La Fracture» a lui Catherine Corsini – o extraordinară frescă a situaţiei socio-politice a Franţei de azi, cu chestiunea vestelor galbene în primplan - «Les Olympiades» a lui Jacques Audiard – o poveste de dragoste dar şi feministă filmată în alb şi negru care se petrece în arondismentul 13 al Parisului - sau «Titane» în regia lui Julia Ducournau – un film gore, de groază, cu mult sânge pe ecran care a provocat dealtfel cel puţin 20 de leşinuri în sală, ne spune agenţia France Presse, film care este însă şi o poveste despre identitate şi gen – dacă toate acestea au marcat criticile, primind comentarii elogioase, e puţin probabil ca vreunul dintre ele să poată pretinde la premiul suprem. Premiu la care cu atât mai puţin poate râvni – din punctul nostru de vedere – filmul de deschidere al ediţiei 2021, musical-ul «Annette», în regia enigmaticului regizor francez Léos Carax cu două nume grele în casting – Marion Cotillard şi Adam Driver.

Cu şanse mari de Palme d’or – pronosticurile sunt date de revistele de specialitate de pe Croazetă – sunt «Genunchiul lui Ahed», film realizat de israelianul Nadav Lapid, un cineast angajat care se luptă pentru prezervarea libertăţilor în ţara sa, «Lingui – legăturile sacre», pelicula lui Mahamat-Saleh Haroun despre locul femeii în societăţile africane şi chestiunea tabuu a avorturilor în Ciad, thriller-ul iranian «Un erou» regizat de Asghar Farhadi şi «Tre piani» al italianului Nanni Moretti care evocă poveştile diverselor familii care locuiesc într-un acelaşi imobil de trei etaje.

Cum criteriile juriului de la Cannes – prezidat anul acesta de americanul Spike Lee – ne pot surprinde adesea, să amintim şi filmele care pot teoretic provoca surprize. Cineastul şi artistul thailandez Apichatpong Weerasethakul şi-a depăşit joi seara reputaţia propunând în concurs filmul «Memoria» cu Tilda Swinton în rolul principal. Câştigătorul din 2010 al marelui premiu La Palme d’or cu pelicula «Oncle Boonmee» probabil că nu va putea recidiva anul acesta, atât de absconsă fiind ultima lui producţie. Dezlânată ni s-a părut şi ultima peliculă «Febra lui Petrov» a rusului interzis de venire la Cannes, Kirill Serebrennikov. Olandezul Paul Verhoeven, prezent aici cu «Benedetta», ecranizarea poveştii reale a unei măicuţe lesbiene italiene din secolul 17, a marcat spiritele dar e puţin probabil ca el să obţină ceva mai mult decât un eventual premiu de interpretare feminină pentru actriţa principală, belgiana Virginie Efira. In fine, pe ultimele locuri ale clasamentului în cursa pentru La Palme d’or, americanul Sean Penn cu filmul «Flag Day» şi francezul Bruno Dumont cu «France», povestea unei vedete de televiziune interpretată de Léa Seydoux, văzută până acum în filme mult mai bune decât «France».


Scene de poluare la New Delhi din filmul "Invisible demons" al indialului Rahul Jain, prezentat la Cannes în 2021.
Scene de poluare la New Delhi din filmul "Invisible demons" al indialului Rahul Jain, prezentat la Cannes în 2021.
Image source: 
Toinen Ktse Oy / Ma.Ja.De Filmproduktions Gbmh

De notat că anul acesta, Festivalul de la Cannes, acuzat adesea că este mare poluator şi consumator de energii fosile, a inovat inventând o secţiune efemeră «Cinema pentru climă». In cadrul acesteia a fost prezentat documentarul-şoc «Invisible demons» al indianului Rahul Jain. Filmul descrie apocalipsa climatică din India de azi care nu mai este doar o perspectivă pentru mulţi ci déjà o teribilă realitate. Documentarul arată în particular poluarea solurilor, a apelor, a aerului şi nu în ultimul rând, a corpurilor la New Delhi. “Nu aş vorbi despre un film “no future” ci mai degrabă un film despre teama de a nu avea un viitor” spune cineastul într-un interviu acordat colegilor de la France 24.

Tot la capitolul pelicule care au marcat spiritele să amintim tot un documentar realizat de Oliver Stone. Trei decenii după al său “JFK”, realizatorul american a revenit pe Croazetă cu un fel de urmare intitulată “JFK Revisited”. Pe baza unor noi documente declasificate, Oliver Stone ajunge la concluzia – extrem de bine documentată – că fostul preşedinte american Kennedy a fost victima CIA. Pasionat de tragedia de la Dallas de acum 58 de ani – din 22 noiembrie 1963 – Stone şi echipele sale au studiat două milioane de noi documente până acum ţinute la secret în arhivele naţionale americane din Maryland.

Oliver Stone aratà în filmul "JFK Revisited" cà fostul presedinte american Kennedy a fost victima CIA.
Oliver Stone aratà în filmul "JFK Revisited" cà fostul presedinte american Kennedy a fost victima CIA.
Image source: 
Altitude Film Sales

Să terminăm cu un articol apărut în Le Monde şi intitulat «Cannes 2021: o puternică prezenţă a filmelor venite din Estul Europei». Cronicarul cinema al prestigiosului cotidian francez trece mai întâi în revistă numeroasele pelicule ruseşti sau din state ale fostei Uniuni sovietice, toate marcate de tema închiderii – politice sau sociale. Autorul aminteşte însă şi tema dominaţiei patriarhale sau masculine care, în opinia jurnalistului, se întrevede şi în filmul “Întregalde” al lui Radu Muntean.

Imagine de arhivà extrasà din filmul "Babi Yar. Context", al ucraineanului Serghiei Loznitsa, prezentat în proiectie specialà la Festivalul de film de la Cannes 2021.
Imagine de arhivà extrasà din filmul "Babi Yar. Context", al ucraineanului Serghiei Loznitsa, prezentat în proiectie specialà la Festivalul de film de la Cannes 2021.
Image source: 
ATOMS & VOID via lemonde.fr
 
Cannes 2021: pronosticuri în ajun de palmares şi aplauze pentru o româncă