Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Palme d’or 2021, «Titane», un film de groază despre paternitate şi transgender, în regia lui Julia Ducournau

titane.jpg

Regizoarea Julia Ducournau, Palme d'or 2021, înconjuratà de principalii doi actori din filmul "Titane", Agathe Rousselle si Vincent Lindon.
Regizoarea Julia Ducournau, Palme d'or 2021, înconjuratà de principalii doi actori din filmul "Titane", Agathe Rousselle si Vincent Lindon.
Image source: 
REUTERS/Johanna Geron

Palmaresul ediţiei a 74-a a Festivalului de film de la Cannes a fost dezvăluit sâmbătă seara în Palatul Festivalurilor din Cannes. Mult râvnita Palme d’or i-a revenit realizatoarei Julia Ducournau cu pelicula «Titane», un film de groază la care au leşinat oameni în sală dar şi un film despre identitatea de gen. Realizatoarea franceză este a doua femeie premiată la Cannes cu premiul suprem, după Jane Campion în 1993 cu  «Lecţia de pian». La ediţia din acst an au fost în competiţie pentru La Palme d’or nu mai puţin de 24 de lungmetraje. In diversele secţiuni paralele au mai fost prezentate ale circa 40 de pelicule. Ediţia actuală, marcată încă de epidemia de Covid, a înregistrat şi o importantă prezenţă românească, lucru cu atât mai remarcabil ţinând cont de situaţie.

La Palme d’or 2021 a fost atribuită filmului «Titane», al realizatoarei franceze Julia Ducournau. In vârstă de 37 de ani, cea mai tânără în competiţia din acest an, Ducournau este doar a doua femeie laureată cu Palme d’or după Jane Campion, acum aproape trei decenii, în 1993, pentru filmul «Lecţia de pian».

«Titane» se vrea un film feminist dar de fapt temele evocate sunt foarte numeroase, identitatea de gen nefiind cea mai puţin importantă. Relaţia om-maşină, căutarea paternităţii – problemele nu lipsesc din poveste, cum nu lipseşte nici ultra-violenţa şi sângele de pe ecran. Motiv pentru care mai mulţi spectatori au leşinat în sală în timpul proiecţiei de la Cannes şi au ajuns pe mâna serviciilor de urgenţă. In rolurile principale joacă veteranul francez Vincent Lindon, complet deformat, modificat fizic pentru a semăna cu un bătrân practicant de bodybuilding alături de actriţa novice dar probabil cu mare viitor Agathe Rousselle.

In discursul de final, regizoarea Julia Ducournau a mulţumit juriului că a «ales o lume mai fluidă şi mai inclusivă», aluzie la locul femeii în societate şi egalitatea de gen. Pelicula ei a primit critici extrem de variate pe Croazetă şi a fost, fără doar şi poate, cel mai violent şi trash film al acestei ediţii.

Scenà din filmul "Titane", Palme d'or 2021.
Scenà din filmul "Titane", Palme d'or 2021.

Grand Prix – Marele premiu – un fel de Palme d’or «bis» a revenit, ex-aequo, filmelor «Un erou» al iranianului Asghar Farhadi şi «Compartimentul nr. 6» al finlandezului Juho Kuosmanen. In «Un erou» Farhadi evocă povestea unui bărbat care vrea să-şi plătească datoria vizavi de cineva pentru a putea ieşi din închisoare. Intr-o societate iraniană mefientă şi manipulatoarea, şansele de izbândă ale respectivului sunt însă minime. In discursul său, regizorul a lansat un apel la “trezirea conştiinţelor” în ţara sa de baştină.

Premiul juriului a fost atribuit tot ex-aequo, mai întâi filmului «Genunchiul lui Ahed» al israelianului Nadav Lapid, un film angajat politic, foarte critic vizavi de politica israeliană şi care trage un semnal de alarmă cu privire la situaţia democraţiei din Israele. A doua películă premiată la această categorie a fost «Memoria» a thailandezului Apichatpong Weerasethakul.

Premiul de interpretare feminină i-a revenit norvegienei Renate Reinsve pentru rolul din filmul «Cel mai rău om de pe lume» al conaţionalului ei Joachim Trier. Film în care interpretează o tânără în căutare de echilibru şi dragoste după ce a trecut bine de 30 de ani.

Premiul de interpretare masculină i-a fost atribuit americanului Caleb Landry Jones pentru rolul din «Nitram» al australianului Justin Kurzel. Un film în care interpretează un tânăr de la marginea societăţii care se pregăteşte să comită unul dintre cele mai mari măceluri din istoria Australiei.

Premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit francezului Léos Carax pentru filmul «Annette», film de deschidere sub formă de operă-rock în care rolurile principale sunt jucate de două staruri planetare, franţuzoaica Marion Cotillard şi americanul Adam Driver.

Premiu pentru cel mai bun scenariu i-a fost atribuit japonezului Ryusuke Hamaguchi pentru filmul «Drive my car».

In fine, Palme d’or al scurtmetrajului a fost cucerită de realizatorul Tang Yi din Hong Kong pentru filmul «Toţi corbii de pe lume» iar Caméra d’or i-a revenit croatei Antoneta Alamat Kusijanovic pentru filmul «Murina».

S-a atribuit anul acesta şi o Palme d’or de onoare regizorului italian Marco Bellocchio.

Juriul din acest an a fost prezidat de legendarul regizor american Spike Lee, promotor şi militant al mişcării “black power” dar şi devenit sâmbătă seara cel care a făcut cea mai mare gafă din istoria Festivalului anunţând La Palme d’or din greşeală, în loc de premiul pentru interpretare masculină.

Să nu uităm din acest palmares oficial nici succesele filmelor româneşti sau realizate de regizori români. Astfel, regizoarea româno-belgiană Teodora Ana MIHAI a fost recompensată cu “Premiul îndrăznelii (curajului)” pentru pelicula “La Civil” prezentată în cadrul principalei secţiuni paralele a Festivalului de film de la Cannes, Un Certain Regard. Filmul evocă povestea unei mame mexicane, Cielo, care pleacă în căutarea fiicei ei răpită de un cartel al drogurilor. Bazat pe fapte reale, filmul a impresionat publicul dar şi juriul care a “inventat” cu această ocazie acest premiu “al curajului” acordat cineastei romance.

O alta româncă, studentă la UNATC, Carina-Gabriela Daşoveanu, a primit premiul 3 ex-aequo la secţiunea Cinéfondation – cea rezervată filmelor de şcoală de cinema – pentru pelicula «Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste».

Au mai fost şi alte 3 filme româneşti la Cannes anul acesta. Radu Muntean cu lungmetrajul «Întregalde» în secţiunea La Quinzaine des réalisateurs. În aceeaşi secţiune a fost şi Andreea Cristina Borţun cu scurtmetrajul «When night meets dawn». Andrei Epure, tot cu un scurtmetraj, «Interfon 15», a fost prezent în secţiunea La Semaine de la Critique, secţiune al cărui juriu a fost prezidat de Cristian Mungiu. De mulţi ani încoace nu am putut da de atâtea nume româneşti în acelaşi timp pe Croazetă, «semn foarte bun ținând cont de starea cinematografiei române care e destul de amărâtă. Situația nu e bună deloc. Singurul lucru pe care reușim să îl facem în continuare în mod miraculos este să reușim să fim prezenți cu două, trei vârfuri la Cannes și să dăm senzația că există o continuare a acestui nou val românesc, deși baza pe care ar trebui să se așeze aceste vârfuri este făcută dintr-un nisip foarte moale și se poate prăbuși în orice secundă» ne spunea zilele trecute la acest microfon Cristian Mungiu.

Ca o concluzie, putem spune că organizatorii de la Cannes şi-au câştigat pariul anul acesta, un an complicat, post-Covid dar nu chiar, cu multe constrângeri sanitare şi deci şi multe absenţe de pe covorul roşu. Cel mai mare eveniment cultural din lume a avut totuşi loc şi nu s-a transformat în focar de Covid cum spuneau sau chiar sperau unii. Cert, numărul de festivalieri a fost înjumătăţit iar memorabilele petreceri de pe Croazetă care au făcut şi ele reputaţia Festivalului, s-au numărat pe degetele de la o mână. Cinefilii au fost însă răsfăţaţi, au avut parte de filme mai multe decât de obicei lucru care a compensat pentru unii absenţa party-urilor.

 
Palme d’or 2021, «Titane», un film de groază despre paternitate şi transgender, în regia lui Julia Ducournau