Criză politică în Tunisia

tensiuni_in_centrul_orasului_tunis_tunisia_26_iulie_2021.

Tensiuni în centrul orasului Tunis, Tunisia, 26 iulie 2021.
Tensiuni în centrul orasului Tunis, Tunisia, 26 iulie 2021.
Sursa imaginii: 
AFP - FETHI BELAID

Preşedintele Kais Saied a destituit premierul şi a suspendat pentru 30 de zile activităţile parlamentului după ce localnicii au protestat în stradă pentru modul în care este gestionată criza sanitară. Partidul islamic şi principala formaţiune din Parlament – Ennahdha – vorbeşte de «o lovitură de stat împotriva Constituţiei».

Ministerul german de Externe «urmăreşte cu atenţie intensificarea violenţelor din ultimele zile dar şi agravarea situaţiei de duminică seară ».  Purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe susţine că “este foarte important să se revină la ordinea constituţională cât mai repede cu putinţă iar apoi, urgenţa sunt reformele politice şi economice”.

Rusia speră că “nimic nu va ameninţa stabilitatea şi securitatea tunisienilor”.

Qatar cere "un dialog pentru a se ieşi din criză".

Turcia, ţară aliată formaţiunii Ennahdha, "respinge suspendarea procesului democratic », a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.

Si ministerul turc de Externe s-a declarat, într-un comunicat, «profund îngrijorat» de turnura evenimentelor şi a cerut « restaurarea legitimităţii democratice”în ţară pentru “prezervarea democraţiei tunisiene”.

Principalul partic islamic din Algeria – MSP – a denunţat « lovitura de stat împotriva Constituţiei tunisiene » şi a cerut puterii algeriene să « susţină instituţiile legitime din Tunisia pentru a denunţa lovitura de stat ». Potrivit administraţiei prezidenţiale algeriene, Kais Saied a avut o discuţie telefonică cu omologul algerian, Abdelmadjid Tebboune.

Luni seară, preşedintele tunisian Kais Saied a decis să-l destituie pe ministrul Apărării şi pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Hasna Ben Slimane, care este şi ministrul al Funcţiei publice şi asigura interimatul la Ministerul Justiţiei.

În afară de criza instituţională şi cea politică se adaugă şi cea sanitară. Tunisia înregistrează una dintre cele mai importante mortalităţi din cauza Covid-19. S-au înregistrat 18.000 de decese la 12 milioane de locuitori.  În prezent, zilnic mor între 150 şi 200 de tunisieni, de coronavirus iar spitalele sunt saturate.

În urmă cu doar câteva zile, ministrul Sănătăţii a fost destituit acuzat că nu gestionează cum ar trebui campania de vaccinare.

Decriptăm situaţia din Tunisia cu Hasni Abidi, directorul Centrului de Studii Arabe din Geneva (Cermam) pe care l-am întrebat ce rol poate avea armata în acest moment?

Hasni Abidi : «Pentru prima dată în istoria Tunisiei armata este implicată direct într-un proces politic. Armata tunisiană este cunoascută pentru neutralitatea ei. Este o armată republicană dar, preşedintele, care nu are niciun partid politic, nu a încetat să facă curte armatei de când a venit la putere. El şi-a pregătit minuţios lovitura şi a vrut să se asigure că va fi sprijinit de armată. Acum, unii localnici percep armata ca fiind cea care i-a salvat pentru că ţara cunoaşte o mare criză economică şi socială dar care nu justifică folosirea articolului 80. Pentru alţii, armata a traversat o linie roşie – şi se implică în gestionarea politică a ţării".

RFI: Oare şi-a atins limita sistemul politic din Tunisia?

Hasni Abidi: "Tunisia dispune de una dintre cele mai liberale Constituţii din lumea arabă şi este percepută ca o putere mai degrabă parlamentară. S-a dorit acest lucru – oferirea unei mari puteri pentru a se evita şi uita oarecum epoca Ben Ali când – 24 de ani puterea a fost concentrată în mâinile unui singur om – a preşedintelui. S-a dorit evitarea acestui lucru şi crearea unui echilibru pentru ca puterea să aparţină Parlamentului şi majorităţii create în urma alegerilor parlamentare. Acest sistem şi-a atins limitele în măsura în care partidele nu au reuşit să răspundă cerinţelor economice iar criza sanitară nu a făcut altceva decât să arate limitele acestei forţe politice. Apoi, ce e mai grav este războiul între preşedinte şi şeful Guvernului ori cel al Parlamentului. Unii miniştri nu au fost acceptaţi de preşedinte. Acelaşi preşedinte care a blocat Curtea Constituţională, organism ce a fost creat tocmai pentru a rezolva astfel de conflicte".

RFI: Ce ar putea să se întâmple acum în Tunisia?

Hasni Abidi: "Avem nevoie pe moment de o reticenţă din partea tuturor partidelor politice. Apoi, trebuie să ştim cu exactitate rolul armatei. Este ea cu adevărat în spatele preşedintelui şi dacă da care este marja ei de mişcare? Iar, în cele din urmă, o întrebare se pune dacă nu cumva preşedintele riscă să devină ostaticul noilor aliaţi: armata şi aparatul securitar care vor face din el un executant".