În urmă cu peste 32 de ani soldaţii sovietici în retragere din Afganistan, aşezaţi ciorchine pe tancuri, făceau semnul victoriei în faţa camerelor de luat vederi ale agenţiilor de presă occidentale. Plecarea lor însemna însă o înfrîngere militară şi ideologică pentru Uniunea Sovietică. Iar pentru soldaţii sovietici traumatizaţi după zece ani de război în Afganistan, marea victorie era de fapt întoarcerea acasă…

Americanii se retrag acum din Afganistan după douăzeci de ani de prezenţă. Si în cazul lor înfrîngerea este totală, militară şi ideologică. Sovieticii nu au reuşit să impună comunismul în Afganistan dar nici americanii nu au reuşit să impună democraţia. După retragerea sovietică, talibanii au avut nevoie de cîţiva ani buni pentru a-şi impune controlul pe tot teritoriul ţării iar în1996 intrau în Kabul. Ultimul preşedinte afgan pro-sovietic, Mohammad Najibullah, era refugiat de patru ani în sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite de la Kabul, dar talibanii n-au ţinut cont de acest lucru şi l-au executat fără scrupule. Probabil că actualul preşedinte afgan Ashraf Ghani se gîndeşte la soarta pe care a avut-o în 1996 Mohammad Najibullah şi se întreabă cît timp va putea opune rezistenţă talibanilor.

Cotidianul Le Figaro arată că la Kabul, de mai multe săptămîni, cîte zece mii de persoane se masează zilnic în faţa serviciului de paşapoarte. În jur de 20 000 de afgani au lucrat pentru armata americană, ceea ce înseamnă însă în jur de o sută de mii de persoane doritoare să părăsească ţara, dacă ţinem cont de familiile foştilor angajaţi. Statele Unite încearcă să-i salveze pe aceşti oameni pentru a nu repeta greşeala comisă în Vietnam, cînd s-au retras în mod precipitat iar apoi mii de militari şi civili vietnamezi au fost masacraţi pe motivul că colaboraseră cu ocupantul. Si talibanii consideră că afganii care i-au „servit” pe occidentali merită pedeapsa cu moartea.

Diverşi specialişti consideră totuşi că talibanilor nu le va fi uşor să ia controlul marilor oraşe. Dacă în zonele rurale ei vor fi primiţi cu braţele deschise de comunităţi tradiţionaliste, în marile oraşe mulţi tineri şi mulţi funcţionari nu vor să-şi piardă libertăţile cît de cît obţinute în ultimii 20 de ani. De unde spectrul unui război civil. Poate că retragerea americană are şi această semnificaţie. Poate că afganii ataşaţi principiilor republicane sunt invitaţi să pună mîna pe arme şi să-şi apere libertatea şi fundamentele democratice ale statului afgan… Cine va mai lupta însă împotriva talibanilor dacă fuga din ţară se va generaliza? Tadjikistanul, la frontiera sa cu Afganistanul, se aşteaptă la un flux de sute de mii de refugiaţi după 31 august, data fatidică a plecării americanilor.

Bilanţul intervenţiei americane în Afganistan este teribil. Peste 2300 de americani au fost ucişi şi peste 20 000 răniţi. Iar costul operaţiunii se ridică la aproximativ o mie de miliarde de dolari. Insurecţia talibană a însemnat însă şi 60 000 de morţi printre forţele guvernamentale afgane, precum şi moartea a peste 110 000 de civili.

În 1989, retragerea sovieticilor din Afganistan a însemnat preludiul căderii comunismului în Europa şi al descompunerii Uniunii Sovietice. Democraţia americană, în ciuda războiului pierdut în Afganistan, rămîne însă solidă. Această constatare este singura justificare în cazul în care şi unii soldaţi americani vor face semnul victoriei în momentul retragerii din Afganistan.