Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mircea Sofonea, epidemiolog: «Cu acest coronavirus ne îndreptăm spre un scenariu endemic»

sofonea.jpg

Mircea Sofonea, epidemiolog la universitatea din Montpellier (sudul Frantei).
Mircea Sofonea, epidemiolog la universitatea din Montpellier (sudul Frantei).
Image source: 
umontpellier.fr

In Franţa a intrat în vigoare paşaportul sanitar sau certificatul verde cum i se mai spune. Documentul care atestă fie vaccinarea completă anti-Covid, fie vindecarea de boală, fie un test de depistare negativ de cel mult 72 de ore, este necesar pentru a intra la film, în restaurante, baruri, centre comerciale foarte mari, etc. Mircea Sofonea, specialist în modelizarea bolilor infecţioase, comentează la RFI impunerea acestui paşaport şi rezultatele pe care le-ar putea avea asupra limitării propagării coronavirusului. Când şi în ce condiţii vom putea reveni la normal? Este inevitabilă vaccinarea întregii populaţii? Iată doar alte două întrebări puse de Vasile Damian şi la care răspunde epidemiologul francez de origine română, profesor la universitatea din Montpellier.

Mircea SOFONEA: Ca de obicei, întrebarea este ce este științific și ce este politic. Pașaportul sanitar are o dimensiune politică. Depinde de care sunt situațiile în care se aplică acest pașaport și care sunt condițiile care îi dau voie. Părerea mea este că nu ar fi fost nevoie chiar acum dacă nu era acest val cu varianta delta, care este extrem de contagioasă. Mai ales că vine într-o perioadă, vara, în care lumea socializează mai mult, pleacă în concedii în alte părți. Este acest amestec favorabil transmiterii virusului. Pașaportul sanitar este o soluție de limitare a răspândirii virusului SARS-Cov 2 în contextul de vară fără a ajunge la restricții prea mari, extinse. Dar există riscul de a avea o tensiune în serviciile de medicină intensivă în anumite regiuni.

Vasile DAMIAN: Într-un interviu pe care l-ați acordat acum vreo trei săptămâni vă temeați de o posibilă saturare a sistemului de sănătate la mijlocul lunii august, adică pe la sfârșitul acestei săptămâni. Din fericire, prezicerea probabil că nu se va împlini acum. Ați fost prea pesimist sau doar ați greșit cu câteva zile?

M.S: Teama mea era locală. Acum trei săptămâni deja se vedeau semnale de răspândire foarte rapidă în sudul Franței, mai ales în localitățile de pe litoral de la Marea Mediterană. Asta însemna o tensiune posibilă pentru că serviciile de medicină intensivă nu funcționează cu echipele pline ca în restul anului pentru că oamenii sunt în concedii și pentru că sunt foarte mulți turiști în perioada aceasta. De fapt, deja este cazul. Dacă vă uitați la curbele de pacienți în terapie intensivă în Occitania (sudul Franţei), vedeți nivele care au crescut foarte mult în două săptămâni și acum au o tendință care arată că se va ajunge la un nivel deja atins în primele trei valuri. Tensiunea în spitale este deja în curs de saturare în anumite orașe și centre spitaliceşti. Bineînțeles că pentru restul Franței nu e cazul încă. Poate că va fi destul de limitat la nivel național, dar asta nu arată ce se va întâmpla în anumite locuri. Este posibil ca din anumite centre spitalicești pacienții să trebuiască să fie transferați în alte zone. În acest fel situația va fi sub control, dar cu o activitate destul de importantă. Nu era o predicție. Era o proiecție că dacă situația nu se schimbă în termeni de dinamică, dacă nu aveam pașaportul sanitar, spre exemplu, dacă lumea nu se mai vaccina, atunci era un risc.

V.D: Sunt tot mai mulți oameni care ies în stradă contra acestui pașaport. Sâmbătă au ieșit aproape 240.000 de oameni. Această mobilizare populară în plină vară nu riscă să pună în pericol strategia guvernamentală?

M.S: Problema este că strategia guvernamentală și toate măsurile de sănătate publică au avut o dimensiune politică de o lună de zile. Faptul că pașaportul sanitar devine asociat unui fel de guvernare, unui partid politic, nu este situația cea mai favorabilă pentru a avea adeziunea populației. Asta induce mai multe stări și dezbateri, în așa fel încât obiectivul de a limita circulația virusului în perioadă de val și de vară, când se amestecă populațiile, nu îi este cel mai favorabil.

V.D: Putem spune că e un risc?

M.S: E un risc. De unde vine acest risc?

V.D: Poate dintr-o lipsă de pedagogie, de explicație?

M.S: În primul rând riscul este că aceste manifestaţii cristalizează și catalizează informațiile false – fake news - pentru că sunt mediatizate, pentru că sunt filmate, pentru că se scrie mult despre ele. Se difuzează multe informații false care nu ajută la creșterea acoperirii vaccinale. Evident că este o problemă de pedagogie, dar e adevărat că e dificil care dintr-o dată să se schimbe educația, cultura științifică. Se poate regreta o formă de distanță între populație și încrederea în cercetare.

V.D: Acum vorbim despre varianta delta. Probabil că o să apară variantele gamma, epsilon. Alfabetul grecesc e foarte bogat. Ce perspective avem să terminăm cu acest coronavirus? Există riscul ca el să devină endemic, permanent?

M.S: Ne îndreptăm spre un scenariu endemic pentru că este un virus respirator. E greu să dezvoltăm o imunitate permanentă și sterilizantă contra acestui virus, care să împiedice complet infecția și transmiterea. În schimb, formele mai grave, care sunt sursa problemelor pentru că necesită terapie intensivă, pot fi evitate cu vaccinul. Cu o acoperire vaccinală foarte mare putem limita foarte mult incidența, numărul de cazuri pe săptămână, la un nivel acceptabil pentru spitale, iar în rest virusul să se difuzeze, dar cu forme minore sau asimptomatice în restul populație. Bineînțeles că va exista teama că din când în când pot fi forme cronice. Până acum avem un vaccin care apără toate persoanele vulnerabile, care au risc de a face forme grave. În generațiile următoare, populația se va imuniza în copilărie. Această imunitate nu va apăra contra altor infecții și al altor variante, în schimba va apăra contra formelor grave.

V.D: Ascultându-vă îmi spun că vaccinarea tuturor persoanelor este inevitabilă pentru a sta liniștiți.

M.S: Din păcate da pentru că varianta delta, care circulă acum, are un număr de reproducere de bază între 7 și 8. În acest caz, având în vedere faptul că vaccinul nu protejează complet împotriva infecției și a transmiterii, trebuie un nivel de acoperire vaccinală între 90% și 100%. Asta e problema. Încă se putea face ceva cu o acoperire vaccinală de 60% - 70%. Dar acum, cu varianta delta, trebuie să vaccinăm cât mai mulți. Contagiozitatea e prea mare.

V.D: Am o ultimă întrebare. Când am putea spera să revenim la normal?

M.S: Faptul că virusul circulă în populația care nu este vaccinată și într-o parte din populația vaccinată adaugă la imunitatea colectivă prin infecții naturale. La un moment dat, la sfârșitul valului acesta, dacă nu avem o ultimă revenire în septembrie, s-ar putea să avem o imunitate colectivă care să ne apere contra unui alt val. Iar după aceea s-ar putea să fie mici valuri la iarnă, dar localizate în zonele în care nu este imunitate colectivă suficientă. Asta înseamnă că în 2022 putem să intrăm deja într-un regim endemic. Însă, asta este valabil doar în ipoteza în care nu apare o variantă care rezistă vaccinului. Dar nu putem anticipa acest lucru. Nu putem știi când va apărea o astfel de variantă și care va fi eficacitatea vaccinului contra ei. Dacă este o variantă diferită, iar vaccinul nu este așa de performant sau este mai puțin performant numai contra infecției, dar rămâne eficient contra formelor grave, numai este o mare problemă de sănătate publică. Dar asta depinde de fenotipul variantei care va apărea, unde va apărea și în cât timp va ajunge în Franța. 

 
Mircea Sofonea, epidemiolog: «Cu acest coronavirus ne îndreptăm spre un scenariu endemic»