Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mobilizări în Franţa pentru primirea unor artiști afgani în contextul ofensivei talibanilor

reshad-nikzad-chanteur-mannequin-presentateur-emission-ok_0.jpeg

Reshad Nikzad, cîntăreţ, manechin, prezentator TV, ameninţat de talibani și obligat să plece în exil.
Reshad Nikzad, cîntăreţ, manechin, prezentator TV, ameninţat de talibani și obligat să plece în exil.
Sursa imaginii: 
RFI/Sébastien Jédor

În Franţa, numeroase instituţii culturale se mobilizează pentru a primi artiști afgani refugiaţi, mai ales actriţe și regizoare care au activat în Afganistan în domeniul teatrului. În contexul în care talibanii avansează spre Kabul, artiștii, dar și jurnnaliștii, scriitorii și intelectualii afgani riscă să devină primele victime ale talibanilor.

Într-un articol publicat în cotidianul Le Figaro eseistul Renaud Girard îi acuză atît pe Joe Biden cît și pe Donald Trump de lașitate. Comentatorul francez consideră că Statele Unite n-ar fi trebuit să abandoneze într-un mod atît de brutal Afganistanul, după ce timp de 20 de ani au încercat să înrădăcineze democraţia și libertatea în această ţară. Citez din articol: „Ce se va întîmpla cu toţi acești tineri afgani, convertiţi în mod sincer la regimul democratic adus de Alianţa Atlantică, ce se va întîmpla cu toate aceste femei afgane care au crezut sincer că a sosit ora emancipării lor? (…) America nu era obligată, în urmă cu 20 de ani, să dea false speranţe populaţiei afgane”.

Cauzele acestui teribil eșec occidental în Afganistan sunt numeroase și complexe, și probabil că ele vor fi analizate timp de încă mulţi ani. În viitorul imediat, însă, Occidentul are datoria morală de a-i salva pe afganii care au crezut în modernizarea ţării lor, precum și în valorile universale promovate de Occident. Din punctul de vedere al talibanilor, acești artiști și intelectuali sunt periculoși și riscă fie pedeapsa capitală fie ani grei de închisoare. Unii vor reuși, poate, să supravieţuiască în clandestinitate sau pur și simplu prin tăcere… Drama lor este însă insuportabilă, după cum și drama Afganistanului este una a întregii umanităţi pentru că această ţară riscă să se videze acum de toţi artiștii și itelectualii ei.

În Franţa s-au asociat în jur de treizeci de teatre, centre dramatice și alte instituţii culturale pentru a primit în jur de 70 de artiști afgani, majoritatea femei. Aceste instituţii cer autorităţilor fanceze să elibereze vize în mod accelerat pentru artiștii afgani astfel încît aceștia să-și poată părăsi ţara înainte de sosirea talibanilor la Kabul. Printre personalităţile politice franceze mobilizate în favoarea artiștilor afgani se numără socialista Martine Aubry, primar al orașului Lille. Doamna Martine Aubry a precizat, într-un interviu acordat Agenţiei France Presse, că va pune, în orașul ei, la dispoziţia artiștilor afgani în jur de 60 de locuinţe, și îi îndeamnă și pe alţi primari să procedeze la fel. Tot Martine Aubry a lansat un apel pentru ca francezii să facă donaţii în favoarea viitorilor refugiaţi afgani.

O iniţiativă similară vine din partea scriitorului de origine afgană Atiq Rahimi, recompensat în 2008 cu premiul Goncourt. Împreună cu alte 80 de personalităţi el semnează un apel în favoarea jurnaliștilor afgani. Cotidianul Le Figaro preia acest apel și publică o listă de artiști și intelectuali uciși în ultimul timp de talibani. Printre ei se numără un fotograf, Danish Siddiqui, un actor, Nazar Mohammad Khâsa, un poet, Abdullah Atefi, un jurnalist, Dawa Khan Meenapal…

Numeroase informaţii încep să se propage pe reţelele de socializare despre ororile comise de talibani în regiunile unde își impun controlul. Posturile de radio și de televiziune sunt închise, femeile obligate să renunţe la locurile lor de muncă, fetele sunt excluse din școli iar unele măritate cu forţa, regulile coranice sunt aplicate riguros, pedepsele corporale și execuţiile sumare devin cotidiene…

Cîţi refugiaţi afgani va putea însă primi Occidentul? Întrebarea începe să provoace unele temeri în diferite ţări membre ale Uniunii Europene. Din 2015 încoace, arată Agenţia France Presse, în jur de 570 000 de afgani au depus cereri de azil în spaţiul Uniunii Europene. Multora însă nu li s-a aprobat cererea și în mod normal ar trebui expulzaţi… Dar mai pot fi continuate expulzările în condiţiile în care talibanii iau controlul Afganistanului?

Sase ţări membre ale Uniunii  Europene au adresat recent o scrisoare Comisiei Europene cerînd ca expulzarea afganilor care nu au obţinut azilul să continue atîta vreme cît mai există regiuni „sigure” în Afganistan. Cele șase ţări sunt Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Grecia și Germania. Occidentul se teme de fapt să-și deschidă prea larg porţile pentru refugiaţii afgani de teamă că se va trezi curînd cu milioane de candidaţi la azil, inclusiv cu unii care doar vor pretinde că sunt afgani…

Cine a crezul că revenirea talibanilor la putere în Afganistan este doar o problemă afgană s-a păcălit, ea este și una regională, occidentală, internaţională.