Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statele Unite în Afganistan: Joe Biden şi America înainte de toate

presedintele_american_joe_biden_la_casa_alba_pe_23_august_2021.jpeg

Presedintele american Joe Biden la Casa Alba pe 23 august 2021.
Presedintele american Joe Biden la Casa Alba pe 23 august 2021.
Image source: 
Getty Images via AFP - DREW ANGERER

Criza din Afganistan arată cel mai bine dificultăţile pe care le întâlneşte noua administraţie americană  în încercarea de a-şi revizui politica externă. Bilanţul este slab iar aliaţii europeni se văd puşi în faţa unor alegeri care nu sunt tocmai pe placul lor, scrie Le Monde.

Multe state se aşteptau ca schimbarea administraţiei americane să însemne o întoarcere a adevăraţilor profesionişti la Casa Albă. Toată lumea îşi punea speranţele în noul preşedinte, democrat, care, înconjurat de o echipă sigură pe ea, nu avea altceva de făcut decât să taie crengile uscate pentru a se concentra mai bine pe mizele actuale, comentează publicaţia Le Monde care constată că la 7 luni de la preluarea puterii, debandada din Afganistan obligă Casa Albă să trimită 6.000 de oameni pentru a evacua conaţionalii, diplomaţii şi afganii ce au colaborat cu Statele Unite în ultimii ani. Iar criza este de abia la început.

Jurnaliştii de la Le Monde consideră că ar fi fost mai logic să fi fost evacuaţi cu prioritate civilii şi familiile lor, apoi angajaţii guvernamentali iar la urmă să fi rămas militarii.  Washington a făcut exact invers, probabil prea presat pentru a încheia un capitol.

Evacuarea are o amploare inedită, aproape 70.000 de persoane au fost evacuate din Afganistan începând cu 14 august. Washington Post scrie că succesul final ar putea să pună «în surdină»  criticile adresate administraţiei Biden.

Pe 20 august, preşedintele Joe Biden îşi apăra alegerea de a continua retragerea în ciuda a ceea ce se întâmplă în teren.” Am intrat împreună în Afganistan şi plecăm împreună”, spunea el. Dar, realitatea este că traumatismul acestui abandon al afganistanilor în mâinile talibanilor, fără nicio înţelegere prealabilă cu europenii implicaţi direct în teren, riscă să marcheze mandatul Biden, se tem jurnaliştii francezi.

Analistul Benjamin Haddad, directorul pe Europa al Centrului Atlantic Council din Washgton, se gândeşte la imaginile frumoase cu primele întâlniri transatlantice după ce Joe Biden a preluat mandatul de preşedinte dar, spune el, după toate aceste luni, nu exită niciun progres în aceste relaţii.

Joe Biden nu a găsit nicio soluţie la subiectele iritante din epoca Donald Trump – cum ar fi tarifele la oţel şi aluminiu ori contenciosul Boeing-Airbus.

Franţa a rămas traumatizată de ziua de 30 august 2013, când preşedintele Barack Obama a ales să nu pună în aplicare atacul pregătit împotriva regimului sirian, ca urmare a ofensivei cu armă chimică în Damasc. Acum, cu aceast episod afgan, Germania şi Marea Britanie se alătură traumatismului francez. 

Pe 24 august, în G7, europenii au încercat în van să convingă preşedintele american să amâne data retragerii totale din Afganistan.

Un summit al democraţiilor, dorit de Casa Albă, se va ţine , prin intermediul unei platforme video, între 9 şi 10 decembrie dar ce se va putea vorbi atunci nu este deloc clar în condiţiile în care Joe Biden nu promovează izolaţionismul american ci confirmă o reorietare ce obligă aliaţii europeni să îşi dea mâna, cu riscul de a părea nesemnificativi şi vulnerabili.

«America is back»/ America s-a întors, spunea preşedintele Joe Biden şi este posibil să fie aşa dar ea nu mai exercită nicio activitate constructivă. Brutalitatea trumpiană a dispărut cu siguranţă dar o oarecare continuitate există în alte aspecte cum ar fi “America first” / America înainte de toate: ieri, azi şi mâine.

Atunci când a venit la Casa Albă, Joe Biden avea multe de făcut: să diminueze fractura americană, să consolideze competitivitatea ţării, să salveze acordul nuclear iranian, să ia în serios situaţia din Irak şi Afganistan, să redefinească liniile roşii cu Rusia. Sapte luni mai târziu, bilanţul este slab şi sare în ochi dezinteresul Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu ori pentru Europa şi marginile ei orientale.

Nu mai este vorba, aşadar, de a transforma ci de a administra. De a limita pagubele în timp ce planeta arde, consideră publicaţia Le Monde.