Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine sunt acuzaţii procesului atentatelor din 13 noiembrie 2015

abdeslam.jpg

Fotografie a lui Salah Abdeslam difuzatà de politia belgianà în 2016 dupà arestarea jihadistului.
Fotografie a lui Salah Abdeslam difuzatà de politia belgianà în 2016 dupà arestarea jihadistului.
Image source: 
AFP PHOTO / HO / FEDERAL POLICE OF BELGIUM

Miercuri 8 septembrie începe procesul atentatelor comise la Paris şi Saint-Denis în seara zilei de 13 noiembrie 2015. 130 de persoane au fost atunci ucis se trei comandouri jihadiste iar alte circa 400 de oameni au fost răniţi. In total, 20 de acuzaţi vor fi judecaţi. 14 vor fi prezenţi în faţa Curţii speciale, 6 vor fi judecaţi în lipsă. Se presupune că 5 dintre ei sunt morţi dar nu există dovada formală a decesului lor. Cine sunt toţi aceşti acuzaţi şi ce li se reproşează, ce presupus rol au jucat în tragedia de acum aproape 6 ani?

11 din cei 14 acuzaţi care vor veni începând de miercuri în faţa Curţii speciale de la Paris, sunt încarceraţi de multă vreme. Alţi 3 acuzaţi sunt în libertate dar supuşi unui strict control judiciar.

Printre cei prezenţi şi déjà încarceraţi care vor fi judecaţi, cap de listă este Salah Abdeslam. Franco-marocanul, născut la Bruxelles şi care împlineşte peste zece zile 32 de ani, este încarcerat de mai bine de 5 ani. El este considerat drept singurul membru al comandourilor din 13 noiembrie 2015 încă în viaţă. Salah Abdeslam era un apropiat, un prieten din copilărie, al lui Abdelhamid Abaaoud, şeful operaţional al comandourilor din 13 noiembrie. Salah făcea parte, acum 6 ani, din comandoul care a atacat diverse terase ale unor cafenele pariziene. In timp ce fratele său, Brahim Abdeslam s-a aruncat în aer la una din terase semănând astfel moartea împrejur, Salah şi-a abandonat centura cu explozibili în periferia Parisului din motive încă necunoscute.

De când a fost capturat şi încarcerat, mai întâi la Bruxelles şi apoi la Paris, în primăvara lui 2016, Salah Abdeslam a tăcut practic sistematic, inclusiv la procesul său din Belgia unde în 2018 a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru faptul că a tras împotriva poliţiştilor care încercau să-l aresteze în martie 2016.

După procesul de la Paris unde riscă închisoare pe viaţă pentru cele 5 capete de acuzare care i se reproşează – printre care omor în bandă organizată în colarorare cu o organizaţie teroristă – Salah Abdeslam mai urmează să fie judecat şi în Belgia peste un an de zile pentru dublul atentat din martie 2016 de la aeroportul şi metroul din Bruxelles, atacuri soldate cu 32 de morţi.

Belgo-marocani dar şi tunisieni, suedezi, pakistanezi şi algerieni pe banca acuzaţilor

Al doilea acuzat prezent începând de miercuri pe băncile procesului este Mohamed Abrini. Belgo-marocanul de 36 de ani, şi el după gratii de 5 ani în Belgia, este acuzat că a însoţit în regiunea pariziană comandourile din 13 noiembrie şi că a participat la finanţarea şi înarmarea lor. Prieten din copilărie cu fraţii Abdeslam, Abrini va fi judecat şi el la Bruxelles peste un an pentru dublul atentat din martie 2016. Imagini video din aeroportul Zaventem îl arată însoţindu-i pe cei doi kamikaze care aveau să se arunce în aer. De pe vremea aceea, înainte să i se cunoască identitatea, el a fost poreclit «omul cu pălărie».

Mohamed Amri, un alt belgo-marocan de 33 de ani, apropiat şi el fraţilor Abdeslam, a recunoscut că a venit cu maşina în Franţa, în seara atentatelor, ca să-l exfiltreze în Belgia pe Salah Abdeslam. Arestat a doua zi, pe 14 noiembrie, el a fost de atunci încarcerat, mai întâi în Belgia şi apoi în Franţa.

Impreună cu Amri în maşina care l-a adus în Belgia pe Salah Abdeslam s-a aflat şi Hamza Attou, belgo-marocan de 27 de ani. Iniţial încarcerat, el a fost eliberat în mai 2018, dată de la care este sub control judiciar.

Yassine Atar, belgo-marocan de 35 de ani, încarcerat din 2016, este bănuit că avea cheile apartamentului în care s-a ascuns Salah Abdeslam la Bruxelles după atentatele din 13 noiembrie.

Tunisianul Sofien Ayari şi suedezul Osama Krayem vor fi pe banca aacuzaţilor întrucât sunt bănuiţi că după ce au revenit de pe frontul sirian unde luptaseră pentru statul islamic, l-au ajutat pe Salah Abdeslam în fuga sa la Bruxelles.

5 alţi acuzaţi – belgo-marocani, algerieni şi pakistanezi – vor fi judecaţi şi ei pentru diversele lor roluri în ajutorarea lui Salah Abdeslam. Ultimul inculpat în această enormă anchetă este Abdelah Chouaa, belgo-marocan de 40 de ani, bănuit că a adus sprijin logistic celulei care pregătea atentatele din Franţa, este fiul unui imam din cartierul bruxellez Molenbeek. El apare liber la proces dar sub control judiciar şi riscă 20 de ani închisoare în timp ce toţi ceilalţi suspecţi citaţi până acum sunt pasibili cu închisoarea pe viaţă.

Cine sunt acuzaţii judecaţi în lipsă?

In fine, 6 acuzaţi vor fi judecaţi în lipsă. Cap de listă, fraţii Fabien şi Jean-Michel Clain. Figuri de seamă ale jihadului francez, cei doi tineri originari din Toulouse ar fi fost ucişi într-un bombardament aliat în Siria în martie 2019. Fabien este cel care a realizat înregistrarea audio de revendicare a atentatelor din 13 noiembrie în timp ce fratele său Jean-Michel psalmodia pe fundal cântece religioase.

Usama Atar, belgo-marocan veteran al jihadului identificat sub porecla «Abu Ahmed al-Iraki», este considerat drept comanditarul atentatelor pariziene. Si el ar fi fost ucis de o ripostă occidentală în noiembrie 2017 la frontiera siriano-irakiană. Un alt confrate de-al lui, şi el acuzat, se presupune că ar fi murit într-un bombardament din februarie 2016.

Ahmad Alkhald, alias Omar Darif, sirian de origine, unul din principalii artificieri ai organizaţiei stat islamic, este considerat singurul actor major al comandourilor din 13 noiembrie încă negăsit. ADN-ul lui a fost găsit pe centurile de explozibili utilizate la Paris. Se presupune că, la fel ca şi ceilalţi 3 acuzaţi citaţi mai înainte, a fost ucis.

In fine, Ahmed Dahmani, belgo-marocan considerat a fi unul dintre logisticienii celulei jihadiste care a pregătit atentatele de la Paris, a fugit în Turcia unde a fost însă prins, judecat, condamnat în 2016 şi încarcerat pentru 10 ani. La ora actuală, el este în continuare acolo Franţa nereuşind să ajungă la un acord cu Ankara pentru a obţine extrădarea sa pe perioada procesului.

 
Cine sunt acuzaţii procesului atentatelor din 13 noiembrie 2015