Tumori, infecţii, malnutriţie...cum au alterat deja schimbările climatice sănătatea oamenilor

In ciuda pandemiei de Covid, lumea nu mai poate amâna măsurile „urgente” ce trebuie luate pentru a combate încălzirea climei şi distrugerea naturii. Iată în esenţă mesajul editorialului publicat de 220 de reviste medicale din lumea întreagă. Reviste prestigioase printre care nu figurează niciuna românească dar una din Bosnia şi alta din Balcani...

Mesajul semnatarilor vine după o vară caniculară sau furtunoasă pe alocuri, cu numeroase catastrofe climatice şi în ajunul viitoarei reuniuni COP 26 de la Glasgow programată în noiembrie.

„Sănătatea este déjà alterată de creşterea temperaturii mondiale şi de distrugerea naturii. Temperaturi crescute provoacă mai multe cazuri de deshidratare şi probleme renale, tumori dermatologice maligne (canceroase), infecţii tropicale, probleme mentale, complicaţii de sarcină, alergii şi morbidităţi cardiovasculare şi pulmonare” subliniază editorialul semnat de redactorii şefi de la cele 220 de publicaţii specializate.

Consecinţele încălzirii climei cu 1,1°C faţă de era pre-industrială îi afectează înainte de toate pe cei mai vulnerabili dintre oameni – minorităţi, copii, săraci, etc. Acesta nu ar fi însă decât începutul. In cazul în care încălzirea ar fi de +1,5°C faţă de era pre-industrială – ipoteză ce ar putea fi atinsă în 2030 potrivit ultimului raport Giec – atunci „daunele ar fi catastrofale şi ireversibile pentru sănătate”.

„In ciuda preocupării legitime pentru Covid, nu putem aştepta sfârşitul pandemiei ca să reducem rapid emisiile de gaze cu efect de seră” insistă autorii apelului. „Pandemia de Covid se va sfârşi dar nu există niciun vaccin contra crizei climaterice” a comentat de partea sa Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizaţiei mondiale a sănătăţii.

Evocând sumele astronomice, „fără precedent”, alocate combaterii pandemiei de coronavirus, revistele medicale cer mărirea masivă şi a finanţărilor pentru protecţia planetei. Lăsând însă deoparte chestiunea banilor, semnatarii pledează în favoarea unei „schimbări fundamentale a modului nostru de viaţă şi a felului în care societăţile şi economiile noastre sunt organizate. 2021 trebuie să fie anul în care planeta noastră îşi schimbă direcţia. Sănătatea noastră depinde de asta” conchide Fiona Godlee, redactor-şef la British Medical Journal şi una dintre co-autoarele editorialului.

Din spusele responsabililor de la BMJ, este pentru prima oară că atâtea publicaţii se reunesc în jurul unei aceleaşi declaraţii. Semn al gravităţii situaţiei. Mai rămâne acum de văzut dacă liderii lumii vor recepţiona mesajul şi ce vor face mai departe.