Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Atentatele din 13 noiembrie 2015: un proces istoric pentru o noapte de teroare

20201113_121859.jpg

Placa comemorativà din dreptul cafenelei La Belle Equipe, acolo unde în seara zilei de 13 noiembrie 2015 au fost ucisi 21 de oameni printre care Làcràmioara Pop si Ciprian Calciu.
Placa comemorativà din dreptul cafenelei La Belle Equipe, acolo unde în seara zilei de 13 noiembrie 2015 au fost ucisi 21 de oameni printre care Làcràmioara Pop si Ciprian Calciu.
Image source: 
Vasile Damian

După aproape 6 ani de anchetă şi de instrucţie, începe la Paris procesul atentatelor care au îndoliat Parisul şi periferia sa în seara de 13 noiembrie 2015. Trei comandouri jihadiste au semănat teroare timp de mai bine de 3 ore ucigând 130 de oameni şi rănind alţi 400. Printre cei ucişi s-a numărat şi un cuplu de tineri români stabiliţi la Paris, Lăcrămioara Pop şi Ciprian Calciu. Dacă majoritatea atacatorilor, cu excepţia unuia singur, au murit în timpul atacurilor, procesul îi va judeca pe complicii jihadiştilor dar şi pe singurul supravieţuitor al comandourilor, franco-marocanul Salah Abdeslam.

Incepe un proces istoric pentru o noapte de coşmar. Poreclit «V13» pentru că atacurile s-au petrecut într-o vineri 13, procesul celor mai ucigătoare atentate care au lovit vreodată Franţa pe teritoriul ei se anunţă unul istoric. Si nu doar din punct de vedere judiciar.

Pentru cei care au uitat detaliile evenimentelor de cum 6 ani, reamintim scenariul acelei seri de neuitat. Totul începe vineri seara, 13 noiembrie 2015, pe Stade de France de la Saint-Denis, periferia nordică a Parisului, unde se juca meciul de fotbal Franţa-Germania. Tribunele erau arhipline iar în cea prezidenţială se afla François Hollande, şeful statului francez şi lângă el, Frank-Walter Steinmeier, ministrul german de externe.

Un sfert de oră după debutul partidei, pe la 9 şi un sfert seara, o primă explozie răsună în apropierea imediată a stadionului. Dacă cei din tribune se pot gândi la o pocnitoare mai zgomotoasă, realitatea este alta. In dreptul porţii D a stadionului, un jihadist irakian şi-a declanşat centura cu explozibili. Un pensionar portughez, stabilit în Franţa de o jumătate de secol, Manuel Colaço Dias, 63 de ani, este prima victimă a atentatelor din aceea seară. Vor urma alţi 129 de morţi şi circa 400 de răniţi.

Mai întâi la terasele unor cafenele din arondismentele 10 şi 11 ale Parisului şi apoi în sala de concerte Bataclan. Victimele sunt în majoritate franceze dar şi suedeze, mexicane, germane, marocane, portugheze, şamd. Terasa cafenelei La Belle Equipe este arhiplină pentru că una dintre co-proprietarele localului îşi serbează ziua de naştere. Trei terorişti înarmaţi cu mitraliere kalaşnikov vor secera vieţile a 21 de oameni printre care cele ale unui cuplu de tineri români stabiliţi la Paris, Lăcrămioara Pop şi Ciprian Calciu, 29, respectiv 32 de ani. Rămân orfani doi copii – Kevin, un an şi jumătate, băiatul cuplului şi Tania, 11 ani, fata Lăcrămioarei.

Nu derparte de acolo, în interiorul sălii Bataclan, oroarea atinge apogeul. Timp de două ore şi jumătate, comandoul jihadist ucide 90 de spectatori – veniţi să vadă concertul grupului californian de rock Eagles of Death Metal – şi ţine ostateci alte zeci de persoane. Asaltul final, ordonat de preşedintele François Hollande, este dat puţin după miezul nopţii şi se termină în mai puţin de trei minute. Jihadiştii fie sunt ucişi, fie se aruncă în aer.

La ora aceea, 7 din cei 10 membri ai comandourilor sunt déjà morţi. Trei sunt daţi în urmărire. Doi dintre ei se ascund la Aubervilliers, în periferia nordică a Parisului dar sunt demascaţi şi ucişi 5 zile mai târziu. Singurul supravieţuitor al atacurilor, Salah Abdeslam, a reuşit, chiar în zorii zilei de după atentate, să fie exfiltrat de nişte complici la Bruxelles. In cele din urmă, franco-marocanul va fi arestat după 4 luni de fugă în cartierul bruxellez Molenbeek, acolo de unde erau originari mai toţi jihadiştii europeni.

Salah Abdeslam, chiar dacă nu a ucis pe nimeni, este considerat de magistraţi drept autor pe deplin al masacrelor

Salah Abdeslam este aşadar principalul acuzat la procesul istoric care începe la Paris şi va dura mai bine de 8 luni de zile. Impreună cu alţi 19 complici – din care 6 vor fi însă absenţi, fiind probabil ucişi pe frontul sirian – Abdeslam va fi confruntat cu mărturiile supravieţuitorilor şi ale familiilor celor ucişi. 12 din cei 20 de acuzaţi riscă închisoarea pe viaţă. 1.800 de părţi civile s-au constituit la acest proces gigantic, descris déjà de unii drept «procesul secolului».

Salah Abdeslam, chiar dacă nu a ucis pe nimeni acum 6 ani, este considerat de magistraţii care au instruit dosarul drept autor pe deplin al masacrelor din 13 noiembrie 2015. El este dealtfel singurul din cei 20 de acuzaţi judecat printre altele şi pentru «omor şi tentativă de omor în relaţie cu o antrepriză teroristă».

După mai bine de 4 ani şi jumătate de instrucţie – s-au depus la dosar 47.000 de procese-verbale – atentatul cel mai ucigător din istoria Franţei ajunge în fine în faţa justiţiei. Pentru prima dată vor fi audiaţi membri ai serviciilor de informaţii pentru a înţelege eventualele erori pe care le-ar fi putut comite în urmărirea jihadiştilor. Vor fi audiaţi de asemenea foşti responsabili politici din aceea vreme, printre care ex-preşedintele François Hollande pe care l-aţi putut asculta şi într-un interviu exclusiv la RFI.

Procesul va fi şi un moment de istorie - ce va fi dealtfel imortalizat ca atare de camerele de filmat - de care fără îndoială că cei rămaşi în viaţă şi apropiaţii celor dispăruţi aveau nevoie după atâţia ani de întrebări, nedumeriri şi mai ales de doliu. Răspunsul final la aceste interogaţii ar putea veni, parţial cel puţin în jurul datei de 25 mai 2022, ziua când este programat să se dea verdictul.

 
Atentatele din 13 noiembrie 2015: un proces istoric pentru o noapte de teroare