Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa fără contractul secolului: Criză diplomatică între Canberra şi Paris

presedintele_frantei_emmanuel_macron_si_fostul_premier_australian_malcom_turnbull_pe_un_submarin_al_marinei_australiene_sydney_2_mai_2018.jpg

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron si fostul premier australian Malcom Turnbull pe un submarin al marinei australiene, Sydney, 2 mai 2018.
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron si fostul premier australian Malcom Turnbull pe un submarin al marinei australiene, Sydney, 2 mai 2018.
Image source: 
BRENDAN ESPOSITO / AFP

Franţa pierde «contractul secolului», aşa cum era denumit acest acord încheiat în 2016 între Australia şi Franţa. Parisul urma să livreze 12 submarine, un acord în valoare de 56 de miliarde de euro. Ruperea contractul intervine ca urmare a parteneriatului încheiat între Statele Unite, Marea Britanie și Australia - aceasta din urmă va putea construi submarine cu propulsie nucleară. Este o lovitură dură pentru Franţa, pe de o parte diplomatică, strategică şi economică sunt de părere autorităţile.

Franţa încheiase un contract cu Australia pentru a furniza marinei australiene, pentru 56 de miliarde de euro, 12 submarine cu propulsie convenţională, non-nucleare.  Parteneriatul urma să se întindă pe aproape 50 de ani. Cele 12 submarine prevăzute în contract urmau să fie livrate la orizontul anului 2030.  Teoretic, submarinele convenţionale australiene urmau, conform planului anunţat iniţial, «să iasă la pensie» cel târziu în 2026.

Până acum, contractul a fost afectat de întârzieri din cauza cerinței guvernului de la Canberra ca mai multe componente să aibă proveniență locală.

"Această decizie unilaterală, brutală, imprevizibilă, seamănă mult cu ceea ce făcea Donald Trump », a reacţionat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian.

Iar din studioul RFI,  ministrul Armatelor, Florence Parly consideră că este o lovitură dură: «Este o veste foarte proastă. O dată pentru că nu a fost respectat cuvântul dat. Este vorba de un acord care a fost încheiat între două state, Australia şi Franţa, în cadrul unui parteneriat strategic. Atunci când semnăm un acord care nu este un simplu acord industrial şi nici  comercial ci unul de parteneriat strategic, pur şi simplu este pus la îndoială cuvântul dat. Iar în materie de geopolitică şi de politică internaţională este grav ce se întâmplă. Apoi, este o veste proastă pentru suveranitatea Australiei. Pentru că acest proiect permitea Australiei să se doteze cu tehnologii şi cu capacităţi suverane fără să depindă de alte puteri. Acum, înţelegem că avem de a face cu o formă de renunţare din partea Australiei la a-şi mai dori suveranitatea în această zonă".

RFI: Va cere Franţa despăgubiri ca urmare a ruperii acestui contract?

Ministrul Florence Parly: "Pentru început vrem să ne asigurăm în primul rând că Naval Group nu va înregistra pagube economice de pe urma ruperii contractului. Erau foarte multe locuri de muncă în joc, în Franţa dar şi în Australia. În ceea ce priveşte Naval Group, vom încerca să limitam pe cât posibil consecinţele suspendării acestui contract major."

RFI: Premierul australian a explicat că decizia luată nu este o schimbare de opinie ci este o schimbare de nevoi. Ar fi putut Franţa să fi răspuns acestor noi nevoi?

Ministrul Florence Parly: "Franţa produce pentru ea submarine nucleare. De mai mulţi ani Australia a lansat un apel de oferte pentru submarine convenţionale şi nu am fost niciodată solicitaţi pentru ca proiectul deja demarat să fie adaptat ori modificat".

RFI: Este Franţa decepţionată de decizia preşedintelui american Joe Biden?

Ministrul Florence Parly: "Suntem conştienţi de felul în care Statele Unite îşi consideră aliaţii şi partenerii. Statele Unite îşi apără interesele. Pur şi simplu ne-am fi dorit ca Statele Unite să fi tratat altfel partenerii şi aliaţii săi."

Mathieu Duchâtel este doctor în ştiinţe politice iar pentru el, acest pact îngreunează relaţiile dntre Franţa şi Statele Unite: “Efectul este dezastruos în ceea ce priveşte încrederea reciprocă iar acest lucru se poate observa din declaraţiile făcute de cei doi responsabili francezi , Jean-Yves Le Drian şi Florence Parly. Iar din acest motiv, cooperarea translatlantică în materie de politică chineză, care este una din obiectivele administraţiei Biden – devine din acest moment foarte dificilă. Bineînţeles că trebuie să ne întrebăm dacă va exista o iniţiativă americană prin care să compenseze Franţa..ori nu. Metoda prin care a fost anunţată brusc vestea arată un oarecare dispreţ faţă de interesele Franţei. Ceea ce este interesant este că administraţia Biden a epuizat în doar câteva luni creditul său iniţial care se baza pe propria promisiune făcută de administraţia Biden că va fi o administraţie care se va consulta pentru deciziile majore.”