Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: asumarea datoriei morale faţă de algerienii care i-au fost fideli în anii războiului din Algeria

capture_decran_2021-09-20_a_17.36.52.png

Palatul Elysée, 20 septembrie 2021, preşedintele Emmanuel Macron adresîndu-se unor harki sau descendenţi ai acestora
Palatul Elysée, 20 septembrie 2021, preşedintele Emmanuel Macron adresîndu-se unor harki sau descendenţi ai acestora
Image source: 
AP - Gonzalo Fuentes

În cadrul unei ceremonii organizată la Palatul Elysée preşedintele Emmanuel Macron le-a cerut iertare, în numele Franţei, algerienilor care au servit în armata franceză în războiul de independenţă al Algeriei şi pe care Franţa, după retragerea din fosta colonie, i-a abandonat.

În arabă cuvîntul harka înseamnă unitate paramilitară. Un harki este deci un combatant într-o astfel de unitate. Între 1954 şi 1962, cît a durat războiul de independenţă al algerienilor, mulţi arabi, în jur de 200 000, au servit ca auxiliari în armata franceză. Iar după plecarea administraţiei francez mulţi dintre ei au avut de suferit în Algeria fiind victimele unor represalii sîngeroase din partea naţionaliştilor algerieni. Aceşti harki au reproşat apoi Franţei că au fost abandonaţi, ceea ce preşedintele Emmanuel Macron recunoaşte acum ca o mare eroare.

Imposibil să nu ne ducă gîndul în prezent şi la afganii care timp de 20 de ani au colaborat cu occidentalii şi care acum sunt abandonaţi de Statele Unite şi de Alianţa Atlantică…

Dar să revenim la harki. Luni 20 septembrie preşedintele Macron a primit, în cadrul unei recepţii dată la Palatul Elysée, în jur de 300 de harki sau de descendenţi ai acestora. El a anunţat un proiect de lege vizînd recunoaşterea meritelor lor precum şi compensaţii financiare pentru aproximativ 70 000 de harki refugiaţi după război în Franţa, sau pentru descendenţii acestora.

Din 2003 încoace în fiecare an în Franţa este organizată pe 25 septembrie o zi naţională de omagiu adus acestor harki.

Cotidianul Le Monde arată că această iniţiativă a lui Emmanuel Macron se înscrie într-o politică memorială mai largă, dar nu poate fi ignorat nici contextul electoral. Seful statului mizează evident pe voturile acestei „populaţii strategice”  de 500 000 de persoane pentru realegerea sa în mai 2022.

Emmanuel Macron a declarat în mai multe rînduri că francezii trebuie să-şi asume istoria. „Trebuie să privim istoria în faţă” a spus el. În cazul Algeriei totul este însă foarte complicat. Emmanuel Macron a fost extrem de critic în privinţa colonialismului şi l-a calificat drept crimă împotriva umanităţii. Petru moment însă Franţa nu este dispusă să ceară scuze Algeriei sau să adopte o atitudine de „pocăinţă” pentru perioada cînd a dominat această ţară.