Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Curtea europeană a drepturilor omului îl vizează pe Putin în afacerea asasinării lui Litvinenko

capture_decran_2021-09-21_a_20.14.30.png

 Mormîntul fostului agent KGB Alexander Litvinenko, Cimitirul de la Highgate, Londra.
Mormîntul fostului agent KGB Alexander Litvinenko, Cimitirul de la Highgate, Londra.
Image source: 
Niklas HALLE'N AFP

Rusia, criticată în Occident întrucît recentele alegeri legislative au fost marcate de fraude masive, suscită noi temeri și reacţii după ce Curtea europeană a drepturilor omului a desemnat-o ca fiind implicată în asasinarea la Londra a fostului spion Alexander Litvinenko. Într-un comunicat dat publicităţii la Strasbourg, unde se află sediul acestei instanţe juridice, se arată clar că asasinatul este imputabil Rusiei și că probabil președintele rus Vladimir Putin a a aprobat crima.

Magistraţii europeni care au analizat plîngerea depusă de văduva lui Alexander Litvinenko mai subliniază, după cum afirmă Agenţia France Presse, că autorităţile ruse nu au procedat la o anchetă internă în contextul acestei afaceri și că nu a furnizat documentele și informaţiile solicitate de instanţa de la Strasbourg. Reamintim că Alexander Litvinenko a fost otrăvit cu o substanţă radioactivă extrem de toxică, polonium 210, după ce a băut un ceai într-un hotel din Londra în noiembrie 2006 împreună cu doi conaţionali. Despre aceștia din urmă, Dimitri Kovtun și Andrei Lugovoi, Curtea europeană a drepturilor omului afirmă că ar fi acţionat în calitate de agenţi ai statului rus. Pentru prejudiciul moral adus văduvei lui Litvinenko, Rusia este condamnată să verse o sută de mii de euro…

Această afacere de spioni nu este o noutate absolută în lunga înfruntare dintre Occident și Rusia. Războiul rece a fost marcat de multe peripeţii de toate felurile, de afaceri cu spioni dubli, de povești cu agenţi ai serviciilor secrete occidentale care au trădat trecînd de partea Rusiei în timp ce alţii, aparţinînd serviciilor secrete sovietice au trecut de partea democraţiei. Regula a fost dintotdeauna clară în Rusia pentru agenţii ei care se lăsau seduși de Occident și de democraţie, ei erau într-un fel sau altul executaţi. Alexander Litvinenko a avut practic aceeași soartă pentru că nu mai era fiabil, ba încercase la un moment dat să atragă atenţia Occidentului asupra unor planuri moscovite de asasinare a unui bogat om de afaceri. Si, în plus, îl critica pe Putin.

Aproape că ne aflăm într-un film de spionaj, atît de încîlcite sunt firele acestui dosar. Limpede rămîne un singur lucru: Marea Britanie, dar și celelalte ţări ale Europei occidentale precum și ale Europei de est desprinse de tutela Moscovei nu acceptă ca pe teritoriul lor să fie uciși oameni care cerut azil sau protecţie. De altfel asasinarea lui Litvinenko a dus imediat la o răcire considerabilă a relaţiilor dintre Marea Britanie și Rusia, și la expulzări de diplomaţi. Moscova a refuzat, pe de altă parte, extrădarea celor doi agenţi pe care Londra a vrut să-i judece în urma unei anchete ale cărui rezultat a fost publicat în 2016.

Evident, Rusia respinge decizia Curţii europene a drepturilor omului considerînd-o nefondată, ceea ce nu miră pe nimeni. După cum nu miră pe nimeni fraudele masive operate de autorităţi în contextul recentelor legislative. În Franţa cotidianul Libération vorbește despre „alegeri de operetă”. Manevrele lui Putin l-au dezgustat se pare chiar și pe liderul comuniștilor ruși, Ghenadi Ziuganov, care a crescut la școala fraudelor și ale propagandei sovietice. Înainte de aceste alegeri se spunea că popularitatea formaţiunii Rusia unită era în scădere, dar Vladimir Putin nu este omul care să ţină cont de sondaje. Într-un context total opac, partizanii opozantului Alexei Navalnîi, încarcerat de Putin, le-au cerut rușilor să voteze cu comuniștii pentru a-l jena pe cît posibil pe ţarul de la Kremlin.

Într-un moment cînd crește tensiunea dintre China și Statele Unite, iar observatorii avizaţi spun că acesta va fi noul război rece al secolului al XXI-lea, Rusia ar avea, în principiu, aceleași interese cu occidentalii, și anume frînarea tentaţiilor hegemonice ale chinezilor. În Franţa, din cînd în cînd, mai ales din tabăra dreptei, sunt lansate apeluri la reluarea dialogului cu rușii. Recenta criză de încredere dintre Franţa și Statele Unite, pe fondul afacerii submarinelor, îi face poate pe unii să creadă că Parisul ar trebuie să se apropie mai mult de Moscova. Exerciţiu diplomatic greu de imaginat însă, chiar dacă Franţa s-a simţit umilită de faptul că Australia a anulat o masivă comandă de submarine convenţionale franceze pentru a cumpăra submarine nucleare americane.

Dacă dinspre Oceanul Pacific și Indian, unde China vrea să-și impună controlul, bate spre Europa un vînt rece, dinspre Rusia înaintează un suflu glaciar avînd ca scop lichidarea democraţiei. Pactul militar și economic semnat de Statele Unite, Marea Britanie și Australia are ca scop frînarea expansiunii chineze. Europenii au însă astăzi numeroase motive să se întrebe dacă vechiul pact numit Alianţa Atlantică este suficient pentru a-i apăra de glaciaţiunile putiniene.