
Special Paris
Premiul Vaclav Havel decernat opozantei belaruse încarcerată Maria Kolesnikova
capture_decran_2021-09-27_a_16.39.11.png

„Acest premiu este un semn de solidaritate a lumii democratice cu poporul belarus. El mai este un semnal clar trimis autorităţilor belaruse că lumea nu va tolera niciodată încălcarea drepturilor omului şi nu va accepta ceea ce se întîmplă în Belarus” a declarat la Strasbourg, la Consiliul Europei, sora Mariei Kolesnikova.
De notat că Republica Belarus este una din puţinele ţări ale continentului european care nu este membră a Consiliului Europei, compus în prezent din 43 de ţări.
Procesul Mariei Kolesnikova, în vîrstă de 39 de ani, s-a derulat cu uşile închise, iar severitatea sentinţei a creat stupefacţie în lumea democratică. Curajul ei în schimb stîrneşte în continuare admiraţie, precum şi faptul că a refuzat exilul, ea s-a opus de altfel unei tentative de expulzare din propria sa ţară. Recent mediile de informare occidentale au publicat o fotografiei a Mariei Kolesnikova în care o vedem încătuşată, după gratii, dar opunînd un zîmbet larg gardienilor ei.
Zîmbetul acestei femei nu va reuşi, singur, să răstoarne un regim brutal şi corupt, vestigiu al unei epoci revolute în Europa, dar reprezintă un simbol şi transmite un mesaj. La numai cîţiva kilometri de lumea liberă, într-o închisoare din Belarus, o femeie are curajul să-l înfrunte cu zîmbetul ei pe un dictator crescut la şcoala comunistă şi înconjurat de vasali la fel de brutali ca el. Multă lumea a uitat, în ţările democratice, că libertatea se plăteşte scump şi că trebuie apărată zi de zi. Premiul Vaclav Havel, creat în 2013 şi dotat cu 60 000 euro, a mai recompensat militanţi pentru drepturile omului aflaţi în închisoare sau care au stat timp îndelungat în închisoare.
Si de altfel şi scriitorul Vaclav Havel, opozant în anii comunimului, a cunoscut închisoarea înainte de a deveni un simbol al rezistenţei şi preşedinte al Cehoslovaciei după căderea comunismului.