Teoriile conspiraţiei, în vizorul lui Emmanuel Macron

Antenele 5G propagă epidemia de Covid-19, vaccinurile anti-Covid provoacă sterilitate şi, în plus, conţin un cip care-i permite lui Bill Gates să preia controlul creierului nostru, etc. Câteva luni de criză sanitară, mai exact anii 2020-2021, au dat naştere unor teorii conspiraţioniste dintre cele mai bizare. Angoasele legate de sănătatea noastră au fost propice dezvoltării  complotismului.

Intr-un interviu acordat revistei L’Express acum aproape un an, preşedintele Emmanuel Macron se arăta déjà îngrijorat de acest fenomen evocând «o otravă care ne ameninţă, un cerc vicios care provoacă scepticism, obscurantism şi apoi complotism». Vara care a trecut a arătat că discursurile antivaccin se tot multiplică, punând astfel în pericol sănătatea colectivă.

In acest context, şeful statului a decis să lanseze «Comisia Bronner» după numele unui reputat profesor universitar şi sociolog, Gérald Bronner, recent autor al unei cărţi remarcabile intitulate «Apocalipsa cognitivă». Destinată să combată fake-news – informaţiile false – «comisia Bronner» va avea ca misiune aşadar «să măsoare şi să combată apoi pericolele pe care le reprezintă lumea digitală pentru coeziunea naţională şi instituţiile statului». Alături de Gérald Bronner, vor lua loc în această comisie independentă peste 10 personalităţi franceze – specialişti în teoriile conspiraţiei, profesori, istorici dar şi un reprezentant venit din sectorul medical.

Comisia va avea la dispoziţie trei luni pentru a răspunde la o serie de întrebări de genul: Cum să facem mai atrăgătoare discursurile rezonabile? Cum putem organiza o dezbatere despre felul nostru de a ne informa?

In cea mai recentă carte a sa, Gérald Bronner spune că iraţionalitatea, tot mai prezentă în ziua de azi, se datorează faptului că creierul nostru are mult mai mult timp la dispoziţie – în medie 5 ore pe zi – ca să navigheze pe internet şi pe reţelele de socializare. In paralel cu timpul tot mai mare pe care îl are la dispoziţie creierul, asistăm şi la o creştere exponenţială a informaţiilor disponibile. Cum toate aceste informaţii nu pot fi tratate de un om, suntem obligaţi să facem o selecţie. A apărut astfel o «piaţă cognitivă» fără nicio regulă, un spaţiu public în care nicio autoritate mediatică sau ştiinţifică nu mai filtrează informaţiile adevărate şi cele false. Un zvon propagat pe Twitter prezentat ca un adevăr poate fi luat de cel din faţă ca o dovadă a ceea ce căuta. Se ajunge la situaţia în care utilizatorii nu mai reţin decât informaţiile care le convin, care merg în sensul ideilor lor şi se închid astfel într-un soi de bulă din care cu greu îi mai poţi scoate.

Intr-un interviu acordat revistei L’Express, Bronner reaminteşte că «în istoria umanităţii, piaţa informaţiei a fost multă vreme supusă unor reguli. Mai întâi legi, apoi cenzură şi interdicţii religioase. Existau însă şi aşa-zişi «gatekeepers», intermediari precum jurnalişti, preşedinţi de asociaţii, profesori universitari, şamd. A vorbi la radio şi televiziune era ceva rezervat doar anumitor persoane; ceilalţi vorbeau la mese sau între ei. Odată cu apariţia spaţiului digital, virtula, a pieţei digitale, online, fiecare dintre noi îşi poate prezenta viziunea despre lume şi poate astfel influenţa dezbaterea publică. Ori ceea ce ne atrage cel mai repede atenţia sunt cei care exploatează, se folosesc de emoţiile noastre ancestrale precum frica, furia sau indignarea. In plus, se ştie că informaţiile false sunt mult mai virale pe reţele decât adevăratele informaţii»

In concluzia interviului său, socilogul insistă pe faptul că «aprofundarea, sensibilizarea tinerilor la spiritul critic, este esenţială. A transmite însă gândirea metodică şi a-i învăţa pe elevi să se ferească de propriile lor intuiţii este un adevărat pariu pedagogic.»