Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa – Vatican: un secol de la reluarea relaţiilor diplomatice şi o celebrare în context tensionat

Vatican, Piaţa Sfîntul Petru.

Primul ministru francez Jean Castex a fost primit în dimineaţa zilei de 18 octombrie la Vatican de papa Francisc. Întîlnirea era programată de multă vreme şi pusă sub semnul unei celebrări: trecerea unui secol de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Franţa şi Vatican. Contextul este însă marcat acum de noile revelaţii privind abuzurile sexuale comise în sînul Bisericii catolice franceze.

Ceea ce trebuia să fie mai degrabă un moment festiv a devenit unul de reflecţie şi de îngrijorare după ce pe data de 5 octombrie, în Franţa, a fost dat publicităţii un raport în legătură cu actele de pedofilie şi cu agresiunile sexuale comise de preoţi catolici francezi în ultimii 70 de ani. Reamintim că o comisie independentă, condusă de un înalt funcţionar, Jean-Marc Sauvé, a ajuns la concluzii stupefiante: din anii 50 ai secolului trecut în jur de 216 000 de copii au fost victimele preoţilor sau ale călugărilor pedofili. Iar dacă sunt adăugate agresiunile comise de persoane din sfera laică dar lucrînd pentru instituţiile Bisericii catolice franceze, numărul victimelor se ridică la 330 000.  

Subiect inevitabil şi central deci pe agenda întîlnirii dintre premierul francez Jean Castex şi de papa Francisc, alături de alte subiecte legate de pandemie, de vaccinuri, de schimbările climaterice, de situaţia din Liban…

Papa Francisc s-a angajat încă de la alegerea lui ca pontif , în 2013, în denunţarea abuzurilor sexuale comise în sînul Bisericii Catolice. Agresiuni şi abuzuri care, după cum afirma Sfîntul părinte, sunt instrumente ale Satanei.

Un istrument al răului este însă, din punctul de vedere al republicanilor francezi, şi doctrina bisericii în virtutea căreia mărturisile făcute de credincioşi în confesional ar reprezenta o lege sacră plasată deasupra legilor Republicii. În Franţa secretul confesiunii nu poate fi acceptat ca fiind de natură divină şi superior legilor statului. O polemică în acest sens a izbucnit recent după ce un înalt responsabil ecleziastic a enunţat acest principiu, fiind foarte repede însă obligat de autorităţi să se retracteze. Cu siguranţă că timp de atîţia ani abuzurile sexuale comise de prelaţii Bisericii catolice au fost posibile tocmai datorită acestui secret al confesiunii, pentru că faptele erau cunoscute dar domnea legea tăcerii, adică a secretului confesional devenit un aliat al infractorilor.  

Relaţiile dintre Republica franceză şi Biserica Catolică au fost tumultoase în cursul secolului trecut. De fapt, încă din 1880, Franţa devenită republică a decis să elimine orice referinţă religioasă în învăţămîntul public. În 1901 statul laic francez obligă toate congregaţiile religioase la ascultare, impunîndu-le un regim asociativ, ceea ce Vaticanul a refuzat. Din acest motiv, dar şi din altele, în 1904 Franţa şi-a retras ambasadorul de la Vatican.

Franţa, numită uneori fiica cea mare a Bisericii Catolice, a devenit copilul ei cel mai rebel, pe fondul unei separări riguroase a puterilor în statul francez. Abia în anii primului război mondial a avut loc un fel de reconciliere între Republică şi Biserica Catolică, ceea ce a dus, după război, în 1921, şi la reluarea realţiilor diplomatice cu Vaticanul.

Jean Castex s-a dus însă la Roma, împreună mai mulţi responsabili politici printre care ministrul de externe Jean-Yves le Drian, şi pentru consultări cu şeful guvernului italian Mario Draghi. Franţa va prelua pe întîi ianuarie 2022 preşedinţia Uniunii Europene şi doreşte să colaboreze mai strîns cu Italia pentru protecţia frontierelor exterioare ale Uniunii. Imigraţia devine subiectul numărul unu în Franţa, în contextul prezidenţialelor de anul viitor, ceea ce este tot mai vizibil datorită audienţei avută de polemistul Eric Zemmour.

Preşedintele Emmanuel Macron nu poate ignora acest lucru şi preconizează crearea unor centre de înregistrare a candidaţilor la azil, în principalele puncte de intrare în Europa. Fără Italia, însă, aceste noi proceduri nu vor putea fi puse în practică. Pe de altă parte, Franţa doreşte să semneze cu Italia un tratat de cooperare foarte ambiţios, de genul celui semnat deja cu Germania. Acest ultim obiectiv ar urma să se concretizeze la sfîrşitul anului. Într-un fel sau altul aceste demersuri îi vor fi favorabile lui Emmanuel Macron în cursa pentru cîştigarea unui nou mandat la Palatul Elysée, în primăvara anului viitor.