Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cronica pariziană: retrospectivă Ilia Repin, un mare artist rus care iubea Parisul

Ilia Repin, Autoportret, 1877

La Paris, unul din evenimentele expoziţionale ale acestei toamne este retrospectiva Ilia Repin la Micul palat - Petit Palais. Acest mare pictor rus, care a trăit între 1844 şi 1930, este puţin cunoscut în Franţa, ceea ce nu era cazul în ţările Europei de răsărit în anii comunismului. Cele o sută de tablouri ale lui Ilia Repin pe care le poate admira acum publicul sunt şi o bună introducere într-o epocă de mare efervescenţă artistică pariziană, pentru că Ilia Repin a trăit cîţiva ani la Paris. 

Într-un moment cînd tensiunile dintre Uniunea Europeană şi Rusia se agravează, această expoziţie reaminteşte că artiştii construiesc poduri culturale şi că ei rămîn înafara conflictelor geopolitice. Prin temele sale picturale, Ilia Repin vorbeşte despre lumea rusească în toată diversitatea ei. El i-a pictat pe edecarii de pe Volga, dar i-a făcut un portret şi ţarului Nicolae al II-lea. I-a surprins, într-un tablou celebru cu subiect istoric, pe cazacii zaporojeni scriindu-i o scrisoare sultanului, dar l-a avut ca model viu şi pe Tolstoi căruia i-a făcut mai multe portrete. Regimul sovietic a vrut să-l transforme într-un fel de port-drapel al realismului în pictură, Ilia Repin a preferat însă să rămînă departe de puterea comunistă şi după Revoluţia din octombrie a trăit în Finlanda, într-o regiune care făcuse parte de fapt din Imperiul ţarist.

Ilia Repin a traversat o epocă de mari transformări iar în tinereţe s-a format nu numai în ţara sa, mai precis la Sankt-Petersburg, ci şi la Paris. Această perioadă este evocată în albumul care i-a fost dedicat lui Ilia Repin cu ocazia restrospectivei, şi unde sunt reproduse şi extrase din scrisorile adresate de el, din oraşul luminilor, prietenilor săi rămaşi în Rusia. Perioada sa pariziană a fost una de mare intensitate emoţională şi artistică şi despre ea voi vorbi în special în această cronică.

Ilia Repin a sosit la Paris în 1873, într-un moment cînd încă erau vizibile în oraş distrugerilor provocate în urma războiului cu Prusia din 1870 precum şi în urma Comunei din Paris. Artistul rus beneficia de o bursă şi a rămas în Franţa pînă în 1876. Evident, s-a instalat în cartierul Montmartre, unde se aflau şi alţi numeroşi pictori. La ora respectivă în jur de o sută de artişti ruşi se aflau în capitala Franţei, unii find exilaţi. Artiştii ruşi se întîlneau des, deseori în jurul unor mari personalităţi cum era cazul cu scriitoril Ivan Turgheniev. Acesta din urmă era stabilit la Paris din 1871 şi pînă la sfîrşitul vieţii, în 1883, a rămas un exilat în Franţa.

În cursul acelui prim sejur, cel mai îndelungat, la Paris, pictorul rus a frecventat saloane literare şi a vizitat expoziţii, i-a descoperit pe impresionişti fără să se înscrie însă el însuşi în această tendinţă, a expus din cînd cînd şi a fost martorul unor scandaluri artistice. În 1876, de exemplu, el se ducea să vadă expoziţia paralelă organizată de Edouard Manet, după ce tablourile sale fuseseră refuzate de Salonul oficial parizian.

În acei ani Ilia Repin a pictat mai multe tablouri avînd subiecte să le zicem franceze. La Petit Palais pot fi admirate, de exemplu, o pînză intitulată Stradă în Montmartre, o alta avînd drept titlu Vînzător de noutăţi la Paris. Cafenelele pariziene l-au inspirat deasemenea şi Ilia Repin a captat acea atmosferă într-un tablou intitulat chiar aşa: Le Café parisien.

Ceea ce astăzi numim cartierul Montmartre la Paris la sfîrşitul secolului al XIX-lea era de fapt un sat. Ilia Repin a locuit întîi în condiţii modeste pe rue Véron, iar apoi şi-a permis un apartament mai confortabile pe rue Lepic. Într-o scrisoare datată 31 martie 1874 şi adresată unui prieten rus Ilia Repin descrie atmosfera din satul Montmartre: „Pe strada noastră se agită fără încetare copii şi muncitori, vînzători de cărţi precum măgari cu poveri în spate. Tot satul răsună de strigăte şi de vuiete.”

Cum la acea oră artiştii francezi erau în căutare de peisaje de natură să-i inspire, Ilia Repin s-a dus să descopere Normandia şi a rămas impresionat de ceea ce a văzut, mai ales pe malul mării. Cîteva tablouri din retrospectiva de la Paris sunt peisaje normande şi chipuri surprinse de Ilia Repin în această regiune a Franţei.

Pînă în 1900 Ilia Repin a mai venit de cîteva ori în Franţa, iar în 1900 a fost invitat să participe la Expoziţia universală de la Paris, fiind şi membru al juriului invitat să selecţioneze lucrări pentru secţia pictură. „Dacă sunteţi flămînd de artă, aici vă puteţi sătura, chiar pînă la indigestie” nota Ilia Repin într-o scrisoare din acel an. Interesant cum, în 1893, Ilia Repin îi considera pe impresionişti ca fiind într-o fază finală a misiunii lor: ei au reuşit să împrospăteze arta academică, de rutină, dar acum ei înşişi cad în rutină, scria pictorul rus.

În ciuda exaltării resimţită de el de fiecare dată cînd vizita Parisul şi Franţa, Ilia Repin şi-a urmat însă un drum propriu, nu s-a lăsat aspirat de mode şi experimente moderniste, iar astăzi impresionează prin forţa sa, prin mijloacele tehnice stăpînite la perfecţiune, prin desenul său de o rară frumuseţe şi eleganţă. Cînd Repin venea pentru ultima oară în Franţa în 1900, tocmai se construia edificiul numit Le Petit Palais, Micul Palat, unde sunt expuse acum tablourile sale. Acest mare artist merita din plin se revină în Oraşul luminilor într-un cadru amintind de ceea ce numim azi la belle époque - dar numai în Occident, nu şi în Rusia.